PROCEDURĂ GREOAIE – Românii nu înțeleg cum funcționează scrutinul uninominal

Guvernul a definitivat harta colegiilor uninominale, eveniment care ne spune tuturor că am intrat în linie dreapta pentru alegerile parlamentare, desfășurate după un nou sistem electoral. Primele alegeri uninominale provoacă, încă, destulă confuzie în ochii alegătorilor din România. Majoritatea politicienilor și a analiștilor politici califică noua lege electorală drept un surogat de vot uninominal. Anul acesta va fi prima oară când, odată ajunși în cabina de vot pentru alegerile parlamentare, românii nu vor pune ștampila pe o întreagă listă, ci pe un singur nume. Procedura de distribuire a mandatelor nu este însă atât de simplă pe cât pare. Un candidat poate fi sigur că intră în Parlament numai dacă are cel puțin jumătate plus unu din voturile valabil exprimate într-un colegiu uninominal și dacă partidul său atinge pragul electoral de 5% la nivel național. Mandatele care nu au fost atribuite direct, prin cumularea celor două condiții, vor fi redistribuite, în funcție de numărul de voturi adunate de partide la nivel național și la nivelul circumscripțiilor electorale. În această fază, contează mai puțin câte voturi adună un candidat, important fiind câte sufragii adună partidul. Algoritmul legii poate astfel declara ales un candidat situat pe locul 2, 3, 4 sau chiar mai jos în topul preferințelor alegătorilor. Noua lege păstrează practic același efect politic al votului pe listă, singura diferență fiind că parlamentarii unui partid vor stabiliți de votul popular și nu de ordinea în care au fost puși pe listă de șefii lor.