Președintele Asociației Magistraților din România critică prevederile Legii salarizării unice

Mona Pivniceru a declarat că nu se știe cărei categorii se aplică principiile din lege, care este construită pe paradoxuri.

Pivniceru a mai afirmat că "pentru guvernanți, putere judecătorească înseamnă președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici acesta nu este adus la nivelul celorlalte puteri din stat". "Ceilalți judecători sunt asimilați cu celelalte structuri din cadrul celorlalte puteri", a completat președintele AMR.

"Sunt categorii asimilate magistraților care primesc sporuri mai mari decât cele pe care magistrații nu le mai au", a ironizat Pivniceru Legea salarizării unice, concluzionând că "se vrea ca puterea judecătorească în România să devină menaj funcționăresc cu o grilă devastatoare".

Asumarea răspunderii guvernului pe Legea unitară de salarizare și pe restructurarea agențiilor se amână până la jumătatea lunii septembrie, iar pe 2 septembrie Guvernul se va prezenta în Parlament doar pentru a susține din punct de vedere politic măsurile pe care urmează să-și asume răspunderea.

Maigstrații amenință că nu vor lucra în ziua în care executivul își va asuma răspunderea pentru legea salarizării unice. Încă nu a fost stabilită o dată anume, însă executivul a anunțat că va începe procedurile de asumare pe 2 septembrie. Magistrații spun că au fost excluși din rândul puterilor statului, din moment ce salariile lor sunt sub nivelul demnitarilor. Reprezentanții judecătorilor au dat ca exemplu un secretar de stat care are un coeficient de salarizare de cinci ori mai mare ca al unui judecător.

"Proiectele de lege urmează a intra în dezbaterea Parlamentului, urmând a fi amendate de către partidele politice, și abia peste două săptămâni (de la 2 septembrie n.r.) guvernul își va asuma răspunerea", a spus miercuri președintele BNS, Dumitru Costin, la finalul unei întâlniri cu premierul Emil Boc.