Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România critică prevederile Legii salarizării unice

Mona Pivniceru a declarat că nu se ştie cărei categorii se aplică principiile din lege, care este construită pe paradoxuri.

Pivniceru a mai afirmat că "pentru guvernanţi, putere judecătorească înseamnă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici acesta nu este adus la nivelul celorlalte puteri din stat". "Ceilalţi judecători sunt asimilaţi cu celelalte structuri din cadrul celorlalte puteri", a completat preşedintele AMR.

"Sunt categorii asimilate magistraţilor care primesc sporuri mai mari decât cele pe care magistraţii nu le mai au", a ironizat Pivniceru Legea salarizării unice, concluzionând că "se vrea ca puterea judecătorească în România să devină menaj funcţionăresc cu o grilă devastatoare".

Asumarea răspunderii guvernului pe Legea unitară de salarizare şi pe restructurarea agenţiilor se amână până la jumătatea lunii septembrie, iar pe 2 septembrie Guvernul se va prezenta în Parlament doar pentru a susţine din punct de vedere politic măsurile pe care urmează să-şi asume răspunderea.

Maigstraţii ameninţă că nu vor lucra în ziua în care executivul îşi va asuma răspunderea pentru legea salarizării unice. Încă nu a fost stabilită o dată anume, însă executivul a anunţat că va începe procedurile de asumare pe 2 septembrie. Magistraţii spun că au fost excluşi din rândul puterilor statului, din moment ce salariile lor sunt sub nivelul demnitarilor. Reprezentanţii judecătorilor au dat ca exemplu un secretar de stat care are un coeficient de salarizare de cinci ori mai mare ca al unui judecător.

"Proiectele de lege urmează a intra în dezbaterea Parlamentului, urmând a fi amendate de către partidele politice, şi abia peste două săptămâni (de la 2 septembrie n.r.) guvernul îşi va asuma răspunerea", a spus miercuri preşedintele BNS, Dumitru Costin, la finalul unei întâlniri cu premierul Emil Boc.