Presa nu va publica exitpolluri după referendumul de vineri, din Irlanda, asupra Tratatului de la Lisabona, iar rezultatele sunt așeptate pentru sâmbătă după-amiază, relatează AFP.
Trei milioane de alegători irlandezi, adică mai puțin de 1% dintre europeni, au decis vineri soarta Tratatului de la Lisabona, sub privirea atentă a UE, care speră că textul va fi aprobat, așa cum anunță sondajele.
"Irlanda votează astăzi (vineri - n.red.) viitorul Europei", titrează ediția din Irlanda a The Sun. "Ziua în care toți ochii sunt îndreptați spre Irlanda", scrie și Irish Daily Mail.
Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (09:00 ora României) și se vor închide la ora locală 22:00 (24:00 ora României). Potrivit sondajelor, între 48% și 68% dintre irlandezi susțin textul, în timp ce între 17% și 33% i se opun. Susținătorii tratatului au avertizat, însă, în legătură cu un "exces de încredere".
La 12 iunie 2008, 53,4% dintre alegătorii irlandezi, au respins tratatul, destinat să asigure o mai bună funcționare Uniunii Europene cu 27 de membri. Acest "nu" sincer al irlandezilor a împiedicat aplicarea textului, care trebuie să fie ratificat de toate cele 27 de țări membre UE pentru a intra în vigoare.
Dublinul, singura capitală europeană obligată de Constituție să supună Tratatul unui referendum, a acceptat să-i cheme din nou pe irlandezi la vot, în schimbul unor garanții oferite de Bruxelles pentru a calma temerile ce au influențat rezultatul negativ din 2008: UE nu se va atinge de o serie de "caracteristici celtice", cum ar fi interzicerea avortului, neutralitatea militară și administrarea propriului sistem de taxe. În plus, în cazul unei victorii a "da", Irlanda își va păstra comisarul european în Executivul de la Bruxelles.
Președintele polonez Lech Kaczynski a promis să parafeze Tratatul imediat după ce va fi aprobat de irlandezi, dar în Cehia semnarea atârnă de bunăvoința președintelui eurosceptic Vaclav Klaus și de o decizie a Curții Constituționale.
"Un alt 'nu' ar arunca UE în plină criză", scrie Irish Examiner, care pledează pentru aprobarea textului, pentru a evita "pătarea reputației internaționae a Irlandei", în special pe piețele financiare.
Și premierul Brian Cowen le-a cerut alegătorilor să voteze pentru a ajuta (țara - n.red.) să își refacă economia", afectată grav de criză. Recesiunea ar putea ajuta textul, apreciază analiștii.
Aproape toate forțele parlamentare susțin Tratatul de la Lisabona, la fel ca și cei mai importanți oameni de afaceri, precum Michael O'Leary, șeful companiei irlandeze Ryanair.
În fața taberei susținătorilor lui "da", din care fac parte majoritatea formațiunilor politice parlamentare, cu excepția micului partid naționalist Sinn Féin, adepții lui "nu" reprezintă în schimb o grupare amestecată, mergând de la catolicii conservatori la pacifiștii de stânga. Ganley este reprezentantul oficial al acestei taberei, dar poziția sa este slăbită de înfrângerea suferită de partidul său Libertas la alegerilor europene din iunie.
Susținătorii lui "nu" se bazează totuși pe lipsa de popularitate a guvernului Cowen (11% din opiniile favorabile) pentru a susține votul negativ la referendumul de vineri.
"Rețineți-vă furia pâna la următoarele alegeri legislative", îi îndeamnă pe alegători Enda Kenny, liderul Fine Gael, primul partid de opoziție de la Dublin angajat, de asemenea, în favoarea lui "da". Rămâne de văzut dacă irlandezii vor avea răbdare sau vor profita de referendumul din 2 octombrie pentru a sancționa guvernul condus de Brian Cowen.
