Cel mai probabil, Gigi Becali și Corneliu Vadim Tudor vor reprezenta România în Parlamentul European și pentru asta, susțin unii, ar trebui să-mi fie rușine. De ce mi-ar fi cu ei și nu cu cei care spun că-i vor vota sau cu cei care-i plâng acum de milă “abuziv-arestatului” din Pipera?
Câțiva munți și o mână de prieteni, spune un bun amic. Mica afacere de familie în care ți-ai investit și trecutul, și speranța că n-ai trăit degeaba, satul în care te-ai născut cu tot cu nebunul lui, copiii, familia sau, poate, doar liniștea unei seri pe malul mării. Dacă te întrebi, când mai ai curajul s-o faci, ce reprezintă pentru tine patria asta numită România, s-ar putea să constați, dacă ești sincer, că răspunsul n-are legătură cu nimic din ce te-au învățat profesorii, manualul de istorie, televizorul sau discursul vreunui politician luat la întâmplare. Că pe zi ce trece tot mai multe din cele ce te înconjoară trebuie șterse de pe lista lucrurilor de care să poți fi mândru că le ești martor și contemporan și că în definiția țării tale abia de mai poți recunoaște ceva care să rezoneze cu numele ei.
Și poate că e mai bine așa din moment ce patria e până la urmă o sumă de mici amănunte prețioase, ale fiecăruia dintre noi.
Citește mai mult în Cotidianul
