Avocata Paula Iacob a fost recrutată de Securitate, în calitate de informator, inițial, sub numele de "Gabriela", în 1952, semnând apoi un nou angajament sub numele de "Ioana", în 1970, potrivit documentelor depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) la instanță.
Paula Iacob ar fi avut două nume conspirative, mai întâi "Gabriela", apoi "Ioana", arată CNSAS în acțiunea depusă la Curtea de Apel București. Conform CNSAS, Paula Iacob ar fi fost recrutată de două ori de fosta Securitate, în calitate de informator, mai întâi în 1952, apoi în 1970.
Prima dată, a fost recrutată ca informator în data de 5 decembrie 1952, potrivit CNSAS. "La 5.12.1952 a fost recrutată de către Direcția Regională București, în calitate de informator, în scopul încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela", arată CNSAS în acțiunea depusă la Curtea de Apel București.
CNSAS precizează că în 1954 Securitatea a renunțat la colaborarea cu "Gabriela" (Paula Iacob), pentru că scopul recrutării sale fusese "lămurirea unei lucrări", iar menținerea ei ca informator nu mai era de folos, având în vedere că, potrivit agenților de Securitate, citați de CNSAS, era "cunoscută ca un element atașat regimului". "În 1954, potrivit , au renunțat la colaborarea sa pentru că ", notează CNSAS, citând din dosarele fostei Securități.
Apoi, notează Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutată de fosta Securitate, "pe baza sentimentelor patriotice". De această dată, avocata a semnat un angajament cu numele "Ioana". "Ulterior, la 20.02.1970, Securitatea Direcția a III-a a reluat această legătură prin a doamnei Iacob Paulina, semnând un nou angajament sub numele de Ioana", se arată în documentele depuse de CNSAS.
Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atât note scrise chiar de avocată, cât și note ale agenților de Securitate redactate pe baza declarațiilor acesteia.
Avocata Paula Iacob ar fi dat informații la Securitate despre angajați de la Europa Liberă, pe care îi cunoscuse prin intermediul unei verișoare stabilite în Germania, la care a mers în vizită de mai multe ori, arată CNSAS în acțiunea depusă în instanță.
Din actele depuse la dosar reiese că Paula Iacob a vizitat-o de mai multe ori pe o verișoară din Germania, care lucra la postul Europa Liberă, prin intermediul căreia a cunoscut mai multe persoane de origine română, despre care ar fi furnizat informații.
Într-o notă depusă de CNSAS la dosar, este relatată detaliat o călătorie pe care Paula Iacob a făcut-o, împreună cu soțul ei, în Germania, în toamna anului 1968. "În noiembrie 1968, am făcut împreună cu soțul meu o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discuțiile cu el am aflat că este vizitat de diverși cetățeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special gazetarul G.M, de la Lumea", ar fi scris Paula Iacob în una dintre notele informative date fostei Securități, potrivit dosarului din instanță.
CNSAS a depus la dosarul de la instanță și alte documente din care reiese că fosta Securitate ar fi deschis "mapă de lucru" unei persoane care, din informațiile oferite de avocată, "în toamna anului 1969 a întreținut relații cu C.G, director adjunct al secției române a postului de radio Europa Liberă din Munchen".
Contactată de NewsIn, avocata Paula Iacob a declarat că acest dosar nu poate fi "decât un dosar aranjat". Avocata a recunoscut că a avut o verișoară care lucra la Europa Liberă, spunând însă că "asta e relația care a deranjat, tocmai pentru că nu le-am oferit (n.r. - ofițerilor de Securitate) ce așteptau".
