Paula Iacob ar fi avut două nume conspirative, mai întâi "Gabriela",
apoi "Ioana", arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel
Bucureşti. Conform CNSAS, Paula Iacob ar fi fost recrutată de două ori
de fosta Securitate, în calitate de informator, mai întâi în 1952, apoi
în 1970.
Prima dată, a fost recrutată ca informator în data de 5
decembrie 1952, potrivit CNSAS. "La 5.12.1952 a fost recrutată de către
Direcţia Regională Bucureşti, în calitate de informator, în scopul
încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele
de Gabriela", arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel
Bucureşti.
CNSAS precizează că în 1954 Securitatea a renunţat la colaborarea cu
"Gabriela" (Paula Iacob), pentru că scopul recrutării sale fusese
"lămurirea unei lucrări", iar menţinerea ei ca informator nu mai era de
folos, având în vedere că, potrivit agenţilor de Securitate, citaţi de
CNSAS, era "cunoscută ca un element ataşat regimului". "În 1954,
potrivit , au renunţat la colaborarea sa pentru că ", notează CNSAS, citând din dosarele fostei Securităţi.
Apoi, notează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutată
de fosta Securitate, "pe baza sentimentelor patriotice". De această
dată, avocata a semnat un angajament cu numele "Ioana". "Ulterior, la
20.02.1970, Securitatea Direcţia a III-a a reluat această legătură prin a doamnei Iacob Paulina, semnând un nou angajament sub numele de Ioana", se arată în documentele depuse de CNSAS.
Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atât
note scrise chiar de avocată, cât şi note ale agenţilor de Securitate
redactate pe baza declaraţiilor acesteia.
Avocata Paula Iacob ar fi dat informaţii la Securitate despre angajaţi
de la Europa Liberă, pe care îi cunoscuse prin intermediul unei
verişoare stabilite în Germania, la care a mers în vizită de mai multe
ori, arată CNSAS în acţiunea depusă în instanţă.
Din actele depuse la dosar reiese că Paula Iacob a vizitat-o de mai
multe ori pe o verişoară din Germania, care lucra la postul Europa
Liberă, prin intermediul căreia a cunoscut mai multe persoane de
origine română, despre care ar fi furnizat informaţii.
Într-o notă depusă de CNSAS la dosar, este relatată detaliat
o călătorie pe care Paula Iacob a făcut-o, împreună cu soţul ei, în
Germania, în toamna anului 1968. "În noiembrie 1968, am făcut împreună
cu soţul meu o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu
ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu
forme legale. Din discuţiile cu el am aflat că este vizitat de diverşi
cetăţeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special
gazetarul G.M, de la Lumea", ar fi scris Paula Iacob în una dintre
notele informative date fostei Securităţi, potrivit dosarului din
instanţă.
CNSAS a depus la dosarul de la instanţă şi alte documente din care
reiese că fosta Securitate ar fi deschis "mapă de lucru" unei persoane
care, din informaţiile oferite de avocată, "în toamna anului 1969 a
întreţinut relaţii cu C.G, director adjunct al secţiei române a
postului de radio Europa Liberă din Munchen".
Contactată de NewsIn, avocata Paula Iacob a declarat că acest dosar nu
poate fi "decât un dosar aranjat". Avocata a recunoscut că a avut o
verişoară care lucra la Europa Liberă, spunând însă că "asta e relaţia
care a deranjat, tocmai pentru că nu le-am oferit (n.r. - ofiţerilor de
Securitate) ce aşteptau".
