Structura pe care o îmbracă Parlamentul, ține de sistemul constituțional din fiecare societate, de necesitatea realizării anumitor cerințe sociale, în special în perioada de tranzitie, cum este cazul societăților foste comuniste. În ultimă instanță, modul de constituire și funcționare al Parlamentului ține de însăși identitatea și independența fiecărei națiuni, ea fiind o componentă a suveranității naționale.
Parlamentul unicameral - Argumente pro
- Parlamentul unicameral asigură rapiditate, fluiditate, cursivitate activității legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util și eficient societăților care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde există o mare nevoie de reformare și restaurare legislativă;
- Fiind redus numeric, parlamentul unicameral necesită mai puține cheltuieli pentru întreținerea și funcționalitatea sa;
- Existența sistemului parlamentar unicameral ușurează relația dintre parlament și Executiv, evitând eventualele tensiuni, opoziții ce s-ar putea naște în cazul parlamentul bicameral, între camerele acestuia, între acesta și Executiv sau instituția șefului statului.
Argumente contra
- Sub aspectul democrației, parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidelă a voinței poporului, întrucât prin numărul redus al membrilor săi, acesta ar fi un element restrictiv, limitativ;
- Într-un parlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forța politică, care deține majoritatea sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea și pentru șeful statului sau cel puțin acesta și-ar putea impune mai ușor propria strategie politică;
- Ușurința, rapiditatea, fluiditatea în adoptarea legilor, care ar fi caracteristică parlamentului unicameral, ar fi în detrimentul calității și consistenței actului legislativ.
Parlamentul bicameral - Argumente pro
- Prin prezența a două camere și implicit a unui număr mai mare de membri, parlamentul bicameral va realiza o reprezentare mai largă, mai fidelă a voinței poporului, a tuturor claselor și grupărilor sociale, a forțelor politice din societate, fapt cu consecințe pozitive pentru democratismul său politic;
- Sfera mult mai largă și mai variată a forțelor politice reprezentate în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale fie de forța social-politică majoritară, fie de executiv sau de șeful statului. În felul acesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau a unui regim totalitar;
- Sistemul bicameral ar permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, ar aduce în planul dezbaterilor opțiuni, soluții multiple și diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calității, consistenței, profunzimii actului legislativ.
Argumente contra
- Mulți politicieni și juriști contestă plusul de democrație pe care l-ar conferi sistemul bicameral, făcând trimitere la faptul că în multe sisteme membrii uneia din camere, de regulă Senatul, sunt parțial numiți de șeful statului;
- Sistemul bicameral, prin prezența a două camere, ar genera tensiuni, opoziții atât între cele două Camere componente cât și între acestea și executiv, fapt ce ar agita, tensiona, viața social-politică;
- Numărul mult mai mare al membrilor parlamentului bicameral ar genera o creștere considerabilă a efortului financiar pentru întreținerea și funcționarea sa, fapt ce ar agrava și în unele cazuri, ar întrece posibilitățile economice ale societăților mici și mijlocii. Acest fapt ar împiedica însăși politica de dezvoltare a acestor societăți;
- Parlamentul bicameral, prin mecanismul său mult mai greoi de adoptare a legilor, cu posibilitate mărită de respingere de către cameră a unui proiect legislativ sau a imposibilității realizării medierii între cele două camere, constituie motive pentru rezerve sau critici la adresa acestui sistem.
