Palmer

rosia montana - ce mi am dorit mult si impresuna cu m culturii de a demara listarea lariileor ormane ca si patrimoniu mondial unesco am cosndierat . ion locur unde avem un patrimoniu cultutal deosebir, unpatr  atural deosebit, patrim in sine poate sa fie o resursa de dez economcia si atunci am discutat la nivel de guvernd e a intia acolo la nivel local un porieic tpilot de dezbol dfurabila valorificand acest patrimoniu spre beneficiul comunitatilor locale.

ideea este sa lucram foarte indeaproape cu comunitatea locala. vb de un patrim care are valor pentru Romania.

procesul de declarare unesco e o procedura lunga, va dura cativa ani. nu trebuie luate in deradere astfel de eforturi. rm e un brand care poate sa vanda foarte bine daca se face ...un proiect local si spre asta tindem.


sist

este o sursa de energie, insa in sua acest lucru se itnampla in zone foarte departe de cele ppopulate. e efieicneta dpd al costurilor, dar are niste semne de intrebare pentru emdiu.

consider ca acolo unde gazele de sist sunt frte sporpae de com locale trbeuie ca orice proeict de dezc a aunui astfel tipd e enrgie trbeuie analizat fin start care sunt costurile si beneficiile.

PARCURI

am vazut dezastrul si am fst si acum cateva sapt in zona aia la picior. de data asta, survoland cu un elicoter am putut sa vad la os cra amult mai larga si e dureros. sunt aproape 10 mii de ha de padure legate ilegal pana aproape de golul alpin au rucat si au taiat. vor fi foarte greu sa se regerenereze. bestea buna e ca in aceeasi zona exidta eforutir ale unor org neguv de a cumpara o parte din aceste zone distruse si a reincepe restraurarea eoclogica, dar va dura o perioada de timp.

in ciuda acestpr taieri ilegale, in continuare zona acesto t masive fagars contionua cea mai mare zona salbatica care inca exista in europa. zna combinata merge catre 250 de mii de ha. ar puta avea un potential extraordinat daca il declaram ca si parc national. asta vine doar la 3 ore de zbor de mutle capitale europene, ar fi un potential turistic foarte mare.

putem de geeneram dezv ecom si sociale pentru com din zona.

probabil ca vor fi niste pasi mai indelungati.

de acii

rosia montana - ce mi am dorit mult si impresuna cu m culturii de a demara listarea lariileor ormane ca si patrimoniu mondial unesco am cosndierat . ion locur unde avem un patrimoniu cultutal deosebir, unpatr  atural deosebit, patrim in sine poate sa fie o resursa de dez economcia si atunci am discutat la nivel de guvernd e a intia acolo la nivel local un porieic tpilot de dezbol dfurabila valorificand acest patrimoniu spre beneficiul comunitatilor locale.

ideea este sa lucram foarte indeaproape cu comunitatea locala. vb de un patrim care are valor pentru Romania.

procesul de declarare unesco e o procedura lunga, va dura cativa ani. nu trebuie luate in deradere astfel de eforturi. rm e un brand care poate sa vanda foarte bine daca se face ...un proiect local si spre asta tindem.


sist

este o sursa de energie, insa in sua acest lucru se itnampla in zone foarte departe de cele ppopulate. e efieicneta dpd al costurilor, dar are niste semne de intrebare pentru emdiu.

consider ca acolo unde gazele de sist sunt frte sporpae de com locale trbeuie ca orice proeict de dezc a aunui astfel tipd e enrgie trbeuie analizat fin start care sunt costurile si beneficiile.

PARCURI

am vazut dezastrul si am fst si acum cateva sapt in zona aia la picior. de data asta, survoland cu un elicoter am putut sa vad la os cra amult mai larga si e dureros. sunt aproape 10 mii de ha de padure legate ilegal pana aproape de golul alpin au rucat si au taiat. vor fi foarte greu sa se regerenereze. bestea buna e ca in aceeasi zona exidta eforutir ale unor org neguv de a cumpara o parte din aceste zone distruse si a reincepe restraurarea eoclogica, dar va dura o perioada de timp.

in ciuda acestpr taieri ilegale, in continuare zona acesto t masive fagars contionua cea mai mare zona salbatica care inca exista in europa. zna combinata merge catre 250 de mii de ha. ar puta avea un potential extraordinat daca il declaram ca si parc national. asta vine doar la 3 ore de zbor de mutle capitale europene, ar fi un potential turistic foarte mare.

putem de geeneram dezv ecom si sociale pentru com din zona.

probabil ca vor fi niste pasi mai indelungati.


nu e necesar sa mergem pana acolo sa orpim expl de masa lemnoasa. problema e felul in care se gest aceasta reurusa e acum putin viciat. dpdl vederii al maga durabil R are una din cele mai bune sisteme. problema e la implementare. nu stiu daca solutia e sa venim radical sa spunemc a proim radical explocat. de ce? anumite specii chiar au envoie penru a fi explo pentru a s e regenera padurea.

FUNC RADARUL PADUROLOR

DA, si e o initativ laudabila care a pornit in anii trecuti dar nu e complet si ce lipseste e poate o mai mare transparenta catre ctatean.

cet in sine care si a luat rolul in serios nu se inchide cercul prctic. ori tocmia sta vrem sa facem. lucram intensiv atat pe radarul padurilor, cat si pe sistemuld e urmarira a traseului d masa lemnoasa din padure pana la poarta fabricii. e mai degraba un efort in care trbeie sa implicam multi ingineri sfitsti, itisti. am gasit multa sustinere, voluntari care vor sa ne ajute.

CODUL SILVIC

are nevoie de o legislatie subsecventa. nu e complet elebarotata.

- sisteme de aranjamente silvice bune -

in urm luni


SCOFIVER HOLZINDUSTRI

ieri cand am fst pe teren am fst impreuna cu alexader v...direc....cel

este sub investigatie. am facut niste controlae

POLUAREA

in anumite lucruri, stam mai bine dintrun motiv care nu tine neaparat de tlanetul nsotru managerial. in special stam mai bine la partea de emisii industriale si em de ceo si acst lcuru se dat faptului ca dupa 89 ec a cam intrat in colps si aici avem o reducere cu 65% a emisilor comparativ cu 89 90. asta ne ajuta in toata discutia propop de schimbariel limatice si pachetul enegiei pentru ca suntem in  tinete grafic dar daca se pune problema unei reindustrilizari folos combustibil fosil deci carune in principal nu e o idee buna. as miita frte tare ca toata aceasta directie viit de schimb climatice da o sansa R sa se reinvestze in ce inseamna felul un care foloseste nergia si nu numai.

BUSTEAN

POnderea export de buestean e frte mica, cherestea 90 la suta si la un moment dat se poate pune problema si ea. dar ca noi sa decidem sa oprrim expo si de bustean si mase lem ar insemna ca poata interna sa poata sa absorba. pe termen lung se poate face o analiza insa trebuie venit u 2 masuri in paralele sa investim in dezv pietei interne. noi nu suntem icna acolo si daca luam o masura brusca acolo, am oprit tot, sunt consecinte pe operatorii economici si nu cred ca le suporta piata si am vazut acest lcuru.

HIDROCENTRALE

microhidrocentralelel au inreg un boom pana in 2012 cand regulile dupa care se faceau erau un pic mai laxe, dupa 2012 incolo s a introdus in strtegia en

cererea pentru microhif a sducat. avem 6 sol de vizare, comprativ cu anii ante.

GROAPA DE LA FARCASA

LA modul ingeneral in tara sutuatia sistem de management al desurilor e dezastruoasa insa grople de gunoi sau depoz de deseuri sunt in responsabil auto locale si atunci aici am avzut ca multa lume se idnrepta spre m mm. dar as vrea sa fie clar ca nu e m salubritatii a ntionale. aici ne am propus anul asta ...e nevoie de o col stransa intre mm si mdrap care are autoritatea asupra asuto locale si atunci impreuna cu dansii sper sa se imbunat situatia deseurilor.


POZITIA BLOCAREA PEITEI DE LMEN DINC AUZA HG CU PRERUILE

aceasta hot 294 de guv care se refela la reg de valorifca a pietie masei a fst dat de fostul guv cu o sapt inaite sa  venim noi si a rezultat intrun blocaj dat faptului ca romsilva a adoptat o anumita mteotda de calcul a acestui pret de referinta. cred ca mm in urma unor eforutir frte sustinute de a avea dialog am reusi sa declocam aceasta situatie. licitatiile sunt repornite pentru ca am adus niste clarificari solicitate de romsilva caestei hg pt a debloca situatia si a nu risca sa avem operatori economici afectati.

a fost o situatie delicatag pentru ca dpdv al legii, directorul gen al romsilva e cel care stab pretul, nu e ministerul si aici dansul s a prevalat de niste lcururi. acum le am resolvat.

romsilva e guv pe oug 109. filosia acesti oug e ca statul nu e un bun manager al bunuoui publi l statului de aceea isi recureteza un managemtn privat. ina cesta speta ne refierim la paduri. dl craciunescu si ca de la romsilva sunt recrutati in baza acesti oug. dl craciunescu e nuit de catre ca. minsiterul numeste ca dar mai departe ca recruteaza sau revoaca mandatul d general al romsilva eu acum i am revocat dlui craciune in ca. insa sunt 60 de zile pana demsiia are efect. ,andauyl se incheie. am revocat si ca vechi al romsilva pentru ca am gasit o situatie icnreedibla inc are din cei 7 mambri, 5 rau agajti ai regiei. o suituatie de proasta guvernanta care exista acolo de ani de zile.

acum exista aoclo un nou ca pe care l am numit temporar, deja s a demarat procedura de recurtare a uni8 ca permanent.
ce vom face as vrea sa facemc riteriile de selectie mutl mai stricte. pana acum s  amers pe ideea ca criteriile de evaluarea a petfomentei manag...

ne a dus in acesta situatie in cre cu legea in mana a fst gru sa deblocam iste lcururi. vrem sa fim atenti la crtieriile de selctie. unul economic dar si unul de mediu si social.

selectia direc general se fzce fe catre ca dar va asigur ca va fi o procedura transparenta cu criterii clare. nu ministrul selecteaza directorul u pune pe nimeni. e o selectie facuta de un ca care acum nu au nico legatura, sunt experti silvici dar nu provind din regia romsilva astfel incat sa aiba independeta de a lua deciziile corecte.

MM

DIin pacate mm si alte cateva m au salarii foarte slabe, insa in MM avem nevoie de exeperit oaeni care sa fie specilisti tehnici pe anumite medii.

GARZI FORESTIERE

AMBALAJE

e o alta problema din categroriea celor acumulate de a lungul anilor care vina cum in plata. ce s sa intamplat e ca s au facut niste controale de cadtre admini fandouuoid e mediu anul trecut atat la pruducatori si prod sunt cei care pun amnajake pe piata si aceste aasa numit organisme de transport de responsabiltate care preiaud e la producatori resp reciclarii. acolo controallele facute pe tot traseul au scos in evidenta ca nu prea se recicla nimic.


avem un calendare de lcuru si vom continua sa ne intalnim.

TAXA DE MEDIU

eu inteleg ca exista o oarecare frustrare ref la wacest sub si inteleg. taxa de mediu e principala sursa de finnatare a fondului e mediu, pricniaul instrument in care putem sa avem resurse financiare in care sa intoarcem catre cet  iste proiecte cu benficii pentru mediu.

din f de mediu platam programul rabla, p de succes, s a lucrat pe programulc asa verde si inca alte cateva initiative dar e loc sa se faca mutl mai mult. nu as milita pentru desffint taxei de mediu.  

trbeuie facuta o trandpranttizare a mdouui in care se utlizeaza acest ban public si o dezvoltare de proiecte.

RETROCEDARI

vin in sustinerea reom ca marea maj a acestor taieri ilegale se itnmapla in paduri rivate. totusi p de stat sunt mutl mai bine gestionate dar in padurile private pt ca multi si au primti padurea inapoi si nu au avur resursele necesare au preferat au taiat tot si au luat profitul si la revedere.

insa exista o obligatia legala ca propiratatiid e padri sa reimpadureasca unde au taiT SI NOi ne gandeam anul acesta, te poti gandi si la o reimpadurire fortata. sigur, este un drept al propritatii care trebuie respectat. e rau felul in care se gestioneaza aceasta padure retrocedata.

DELTA VACARESTI

este un proiect foarte drag. acum e in lcuru hg care va pune aceasta zona sub protectie ca si aprc natural si cred ca ar fi extraorinar pr buc s aiba o oaza de antura in inima orasului, un oras cu multe probleme de poluare.

nu s a itnalplat atatd e repde ptc a sunt niste considerente procedurale si egale care trbeuie repsetctat pana la capat si asta e singurul motv pentru ca lcururule sunt putin intarziate.

TOP GRESELI SI ROOTIATI

cred ca poate lcurul care afecteaza cel mai tare mediul este felul in care e vazut. dea lugnul acestui timp atat mm cat si tematica de mediu nu a fst considrata ca si ceva improtant. intotdeauna dsicutam cum sa ne dezolta si apoi cums a curatam imapctul dezv noastre.

ce s a itnaplat ina cesti ani e ca mediul nu a fost tratat cu seriozitate o tema tranversala care are leg cu agricultura transport praxtic cu tot ce face. daca aici am schimba viizunea si unghiuld e abordare cred ca putem intra pe o ata traiectorie

corelata cu asta finantarea de la big de stat a multor proiecte de mediu. R e una din putinele tari unde 23 la suta din suprafata r e sub protectie. nua vem buget de la stat pentru asa ceva.

prio

una din e anula cesta crearea unei agentii antionale a ariilor protejate asta a r aduna si ar da un managemtn corent tuturo acestior multitudini de arii protehate.
in egala masura padurile sunt o mare prioritate.

si aceasta tranzitie catre economia verde. necesita o intelegre a faprului ca noi suntem cei care depindem de natura si nu viverversa sid aca o facem intelgident putem sa crestem .

rpotectia mediului poate sa fie o sursa de dezv ecominica.

r se poate reinenta prin a se uita altfel la patrimoniul pe care il are.

poti sa vii cu un proiect de dezvol durabila locala bazat pe patrimoniu ca si resursa.


ma intereseaza rezultatele

POLUAREA ACTUALA DE LA ROSIA MONTANA

se nalziaza sa vefem cum putem sa mergem mai departe.