Oprescu vrea club de fiţe şi restaurant de lux în Parcul Tineretului, pe spaţiul verde

Iniţiativa municipalităţii vine după ce anul trecut, la puţin timp de la instalarea sa la şefia primăriei, Sorin Oprescu a demarat, în parcurile Herăstrău, Cişmigiu şi Tineretului, acţiuni de desfiinţare a construcţiilor autorizate care ocupaseră spaţiul verde.

"Pentru acest proiect, procentul de ocupare  a terenului (POT - n.red), adică raportul între suprafaţa acoperită la sol de imobilul construit şi suprafaţa totală a terenului, este de 80%, ceea ce depăşeşte cu mult reglementările din zonă", au declarat surse oficiale.În planul urbanistic zonal (PUZ-ul, n. red.), cele cinci hectare de teren sunt pe două zone verzi din parc, una de tip V1, destinată promenadelor, una V3, pentru agrement. PUZ prevede ca, în zona V1, POT să fie 5%, iar în V3, 30%. "Pentru a eluda planul urbanistic zonal şi votarea în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, s-a făcut acordul de asociere în participaţiune între primărie şi o firmă privată, iar modificarea acestuia se va face prin plan urbanistic de detaliu (PUD - n.red.), care va fi votat la Primăria Sectorului 4, nu la Capitală", mai spun sursele citate.O altă problemă a proiectului este cea legată de defrişare. "Pentru construcţie e nevoie de defişări masive, iar avizul pentru această operaţiune se obţine foarte greu. În zonă există arbori vechi, stejari, care formează o vegetaţie bogată. Pentru a putea defrişa, ştiu că se încearcă să se spună că ar fi vorba, de fapt, de doar 10-15 copaci fără valoare, stratagemă folosită în astfel de situaţii, când nu s-ar putea obţine altfel avizul", mai spun sursele citate.

Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a declarat, într-o şedinţă a consiliului local, că nu se va opune planului urbanistic de detaliu necesar acestui proiect, dar vrea ca investitorii să-şi mute sediul social la el în sector, pentru a plăti taxe şi impozite în această zonă administrativă.

Primăria Capitalei a venit în asociere cu terenul de cinci hectare şi nu va investi niciun leu de la buget. Sunt însă probleme şi cu statutul juridic al terenului. "Pe circa 5.000 de metri pătraţi sunt doi proprietari cărora li s-a retrocedat terenul, iar pentru alte bucăţi din cele cinci hectare au fost depuse cereri de revendicare", precizează sursele oficiale.Municipalitatea poate rezolva, însă, problema legată de drepturile asupra terenului, oferindu-le proprietarilor, pe baza unei hotărâri de consiliu, suprafeţe echivalente lângă parc. Aşa s-a întâmplat în cazul celor două hectare pe care Mărioara Micşunescu le deţinea în parc. Ea a primit, după numeroare procese, o suprafaţă echivalentă lângă parc, ce-i drept, tot pe spaţiul verde.