Dacă treceți prin culoarul Rucăr-Bran și vreți să ajungeți în Parcul Național Piatra Craiului, intrarea se face prin Cheile Dâmbovicioarei. Loc cu o deosebită încărcătură istorică, după ce Nicolae Iorga a localizat acolo bătălia de la Posada. Pe drum numeroase obiective turistice: ruinele unei cetăți, grupuri statuare și, la final, peștera Dâmbovicioarei.
Acelea sunt ruinele cetății Oratea, o fortificație construită în secolul al XIV-lea, cam în același timp cu Castelul Bran. Alături de Bran și de Rucăr era cel de-al treilea punct de graniță medieval dintre Transilvania și Țara Românească
Mai departe, până la intrarea în Parcul Național Piatra Craiului, drumul este presărat cu statui.
Acest grup statuar, botezat Nunta Zamfirei, a fost amplasat aici cu 20 de ani în urmă, în 1989. Vizitarea sa este liberă, nimeni nu plătește bilet la intrare.
În Podu Dâmboviței, șoseaua națională face la dreapta. Intrăm în Piatra Craiului. Culoarul este lung și înalt. Și încărcat de istorie.
Nicolae Iorga presupune că, de fapt, aici, în Cheile Dâmbovicioarei, s-a dat bătălia de la Posada, din anul 1330, dintre Basarab I și regele Ungariei. Atunci, oastea ungurilor a fost zdrobită de bolovanii și trunchiurile de copaci aruncate de românii postați pe culmi
Destinația noastră este însă Peștera Dâmbovicioarei, unul dintre primele obiective turistice din Parcul Național Piatra Craiului.
Această peșteră a fost foarte locuită. Aproximativ cu 500 de ani în urmă, când turcii au atacat Transilvania și Brașovul, sătenii s-au refugiat aici în peșteră. În caz că peștera era atacată, mai exista o ieșire de siguranță, dar acum aceasta este astupată
Legenda spune că în această peșteră a locuit un pustnic pe nume Pavel. De câte ori venea în peșteră se închina la aceste trei coloane spunând că este altarul său. Acolo este masa la care mânca și scaunul pe care stătea.
Aici sus era o a doua ieșire. În anii primului război mondial aici locuiau doi haiduci pe nume Fulga și Budac. Ei îi jefuiau pe oamenii bogați și dădeau celor săraci. Acest lucru s-a întâmplat până când, într-o zi, au venit doi jandarmi îmbrăcați în civil, cu armele la spate. Pe unul l-a împușcat aici sus, iar pe celălalt, deoarece s-a predat, l-a dus la închisoare.
De aici se mai continuă o galerie de aproximativ 370 de metri care este interzisă deoarece nu este electrificată. Se merge târâș. Acolo, când s-au făcut niște cercetări, s-au descoperit niște resturi fosile, niște oase de ursus peleus, un urs foarte mare de peșteră. Atunci s-a tras concluzia că această peșteră a fost un bârlog mare de urși și că are o vechime de 15.000 de ani.
