Mircea Dinescu: Somn ca la Sibiu

Într-o noapte de pomină la Sibiu, lovit de trufie, am încercat să îl parodiez pe Isus și să hrănesc cu un singur pește o sută de artiști.

Hamsiul cu pricina era un somn de vreo 60 de kile pe care amicul meu, primarele Caransebeșului, mi l-a adus drept ofrandă cu ocazia premierei „Faustului“ lui Purcărete, când păream toți contaminați de geniu.

După ce am năvălit în bucătăria unui restaurant de la marginea orașului, am dezbrăcat monstrul de piele, l-am îndulcit cu grăunțe de sare, l-am gâdilat cu piper, apoi l-am oblojit cu sucul a vreo 3 portocale. După vreo oră, l-am prăvălit într-o cratiță uriașă, l-am așezat pe un pătuț de ardei gras, adăugând apoi o căciulă de căței de usturoi, un fes de capere și o mâna zgârcită de cuișoare.

Nu mai e cazul să vă amintesc că l-am botezat cu o damigeană de Sauvignon Blanc de-al subsemnatului și că l-am băgat fără milă la cuptor, în sfârâiala de unt.

Citește mai mult în Cotidianul