Marile dosare de corupție în 2008: DNA - cea mai contestată instituție de politicienii români, dar cea mai apreciată la nivel european

Marile dosare de corupție în 2008: DNA - cea mai contestată instituție de politicienii români, dar cea mai apreciată la nivel european
Și în 2008 marile dosare de corupție instrumentate de procurorii anticorupție au iscat polemici între politicieni și au prima pagină a presei din România. Ba mai mult, au ajuns subiect de documentar difuzat pe Youtube. Toți cei care au ajuns în fața procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție au acuzat că au dosare făcute la comandă politică. Apoi și-au îndreptat toată ura în special către șeful DNA, Daniel Morar, pe care l-au numit „slugoiul șef” așa cum a spus Radu Mazăre sau „regizor”, așa cum l-a numit, mai elegant, Adrian Năstase.
Premii europene pentru Daniel Morar și Monica Macovei
Încă de la numirea lui Daniel Morar, Comisia Europeană a apreciat ceea ce s-a întâmplat în justiția din România, pentru a fost momentul declanșării primelor anchete în cazuri mari de corpuție. Anchetele au dus și la atacuri politice împotriva procurorului, atacuri ce au vizat înlăturarea sa, precum și desființarea DNA. Fiecare raport de țară din 2005 încoace a lăudat această instituție.
Dar Morar nu se bucură de o bună reputație doar la nivelul instituțiilor din străinătate, ci și în presă. În luna august 2008, cu numai câteva zile înainte de încheierea mandatului său, The Economist i-a dedicat un articol cu titlul „Domnul prea curat” și cu subtitlul „Un cruciat anticorupție riscă să fie concediat”. La sfârșitul anului, a obținut premiul „Europeanul Anului”decernat de revista European Voice la categoria "Inspirația anului", juriul apreciind faptul că a "ridicat lupta anticorupție la un nivel înalt". Și cea care l-a numit pe Daniel Morar în funcția de șef la DNA a primit un premiu la nivel european. Fostului ministru Monica Macovei i s-a oferit premiul "Femeia Europei 2008" de către președintele Parlamentului European, dictincție acordată de Asociația Internațională pentru Promovarea Femeilor în Europa.
Însă, chiar dacă la nivel internațional Morar se bucură de apreciere, când a fost vorba să i se reînnoiască mandatul multe voci s-au opus. Victor Ponta, reprezentantul PSD, a amenințat cu o moțiune simplă sau de cenzură, iar liberalul Crin Antonescu a apreciat că “prelungirea mandatului lui Daniel Morar în fruntea DNA ar fi o lovitură de imagine dată sieși de guvernul Tăriceanu”. Renumele șefului DNA nu a implusionat nici anchetele desfășurate de procurorii din instituția pe care o conduce.
Lungul drum al dosarelor Zambaccian și Mătușa Tamara
Fie că a fost vorba de dosarul “Mătușa”sau “Zambaccian”telenovela dintre Adrian Năstase și DNA a continuat și în acest an. La fel s-a întâmplat și în cazul “dilemei existențiale” a justiției din România: este sau nu permisă anchetarea miniștrilor sau a foștilor miniștri cu sau fără acordul Parlamentului. În dosarul lui Miron Mitrea s-au întâmplat cam aceleași lucruri. Sigura diferență este finalul: Mitrea și-a dat demisia din funcția de deputat chiar pentru a fi anchetat. Asta după ce comisia juridică din Cameră a fost incapabilă să dea un aviz clar pro sau contra avizului de începere a urmăririi penale în acest caz, poziție susținută de partidul său.
În luna martie, CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Ministerul Public și Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul anchetării actualilor și foștilor miniștri pentru fapte în exercițiul funcției și care, la data sesizării, au și calitatea de senatori sau deputați. Potrivit CCR, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor și care, la data sesizării, au și calitatea de deputat sau de senator.
La începutul lunii aprilie, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului Zambaccian către procurorii DNA. În aceeași lună, ÎCCJ a hotărât ca dosarul “Mătușa Tamara” să se întoarcă tot la DNA. Această instituție a sesizat la sfârșitului aprilie Camera Deputaților pentru a cere urmărirea penală față a fostului lider PSD, Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian. Financial Times a prezentat scandalul duty-free-urilor de pe aeroportul Henri Coandă în care este implicat și Adrian Năstase. Publicația a afirmat că este un caz ilustrativ acesta este un caz ilustrativ pentru corupția politică și juridică din România.
La jumătatea lunii iunie, deputații juriști au decis să recomande plenului neînceperea urmăririi penale în dosarul deputatului PSD, fostul premier Adrian Năstase. Cu această ocazie, Camera Deputaților a publicat, pe pagina de internet, la secțiunea "caseta deputatului", documente secrete din dosarul "Zambaccian", dosar în care procurorii DNA au cerut deputaților aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase, pentru fapte de corupție. În ceea ce privește documentul făcut public, acesta conține practic aceleași date ca cele din rechizitoriul prin care DNA l-a trimis prima oară în judecată pe Adrian Năstase în dosarul Zambaccian. Până la finalul sesiunii de primăvară a Parlamentului, Camera nu a luat nicio decizie cu privire la cazul Năstase. Documente secrete au fost publicate de către Cameră și din dosarul lui Mitrea. A rămas că se va realua votul într-o sesiune extraordinară sau în cea de toamnă. Chiar și în această situație favorabilă, președintele Consiliului Național al PSD s-a victimizat "Am fost în tot acest timp ca un boxer care încasează pumni, dar nu în ring acolo unde funcționează reguli, ci pe drumul către vestiar”.
La sfârșitul lunii iulie, Ministerul Public a cerut Parlamentului aviz de urmărire penală pentru Adrian Năstase și Șerban Mihăilescu, în cazul "Mătușa Tamara și respectiv pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite, ambele dosare fiind instrumentate de DNA. În cele din urmă, Camera Deputaților a decis ca DNA să nu continue cercetarea penală, deoarece nu a existat cvorum pentru votarea solicitărilor în dosarelor lui Adrian Năstase și lui Miron Mitrea. Acesta din urmă și-a anunțat demisia și a mulțumit deputaților care au votat pentru urmărirea sa penală. Însă mesajul său a fost: “Nu vă așteptați să mă călugăresc, rămân în politică”. În schimb, Adrian Năstase a anunțat că nu demisionează și că președintele Băsescu ar trebui să facă acest gest. La începutul lunii decembrie, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis, miercuri, trimiterea înapoi la procurori a dosarelor "Zambaccian 2" și "Mătușa Tamara" pentru noi probe, pe motiv că documentele pe baza cărora s-a formulat raportul Comisiei juridice sunt nule. Așadar, ping-pong-ul în aceste cazuri va continua și în 2009…
Păcuraru și Șereș au primit aviz de la colegi pentru a fi anchetați
Paul Păcurarua fost un alt demnitar confruntat cu anchetele DNA în 2008. Alături de cazul lui Codruț Șereș, cel al lui Păcuraru, au ajuns în discuția CCR care a decis că este nevoie de avizul Parlamentului pentru urmărirea lor penală. Ambii senatori au susținut în fața colegilor din Senat, reuniți în sesiune extraordinară, că sunt nevinovați și au cerut vot favorabil începerii urmăririi penale. "Eu sunt ca în Kafka. (...) Suntem în plin suprarealism (...), și noi urmează să ne ducem soarta, destinul și amărăciunea de a ocupa o funcție politică în România în acest regim politic", s-a plâns fostul ministru al Muncii. “Celelalte povești cu trădare și spionaj, să fim serioși, nimeni nu mai crede în Feți-Frumoși în secolul 21. (...) Sper ca Parchetul să-și facă treaba și să verifice în ce măsură ceea ce au formulat în urmă cu doi ani este valabil acum", a declarat atunci Șereș. Senatul a aprobat începerea urmăririi penale pentru Codruț Șereș și Paul Păcuraru. Acesta din urmă a fost suspendat din funcție de președintele Băsescu la sfârșitul lunii septembrie. Iar la începutul lui decembrie procurorii l-au trimis în judecată pentru luare și dare de mită, urmând ca procesul său să înceapă pe 17 februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Radu Mazăre a luptat ca un militar împotriva procurorilor DNA
2008 a început pentru Radu Mazăre, primarul municipiului Constanța, sub amenințarea sechestrului asigurator pe averea sa și a altor persoane cercetate alături de el în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu retrocedarea unor terenuri. Grație magistraților de la Curtea de Apel Constanța, Mazăre a ajuns chiar în ipostaza de a primi daune de 5.000 de lei de la DNA pentru că nu i-a furnizat informații despre specialiștii care lucrau la dosarul său. În lupta sa împotriva lui Traian Băsescu, Radu Mazăre a propus Consiliului Național al PSD depunerea unei plângeri penale împotriva președintelui care, pe vremea când era primar general al Capitalei, ar fi retrocedat ilegal clădirea “Ciclop”. Propunerea a fost acceptată cu unanimitate, iar primarul Constanței a spus că "acesta este premiul pentru câștigarea alegerilor" și că "bărbăția se câștigă în alegerile din România". Câteva săptămâni mai tărziu, edilul Constanței a venit la DNA în costumație militară și la volanul unui Jeep asemănător unuia militar de proveniență americană. Când a venit să i se prezinte materialul de urmărire penală acesta a declarat, referindu-se la procurori, că este în război cu “slugiile politice ale lui Băsescu". DNA i-a trimis în judecată pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, președintele CJ Constanța, la sfârșitul lui octombrie, în dosarul privind restituirea și atribuirea nelegală a unor întinse suprafețe de teren.
Anul acesta Radu Mazăre nu s-a luptat doar împotriva procurorilor de la DNA și împotriva președintelui Băsescu, ci și împotriva jurnalistei Feri Predescu. Motivul conflictului este expunerea făcută de jurnalistă într-o emisiune la Realitatea TV după bătaia dintre două clanuri iscată în stațiunea Mamaia în vara lui 2006. Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză tot lui Radu Mazăre, obligând-o pe Feri Predescu la plata a 50.000 de lei daune morale edilului Constanței.
Gigi Becali a ajuns cu "dosarul Valiza" la DNA
În luna mai a început istoria dosarului “Valiza”. Potrivit produrorilor, în această speță, Gigi Becali, finanțatorul clublui Steaua București, ar fi oferit1.700.000 euro jucătorilor de fotbal din cadrul clubului „Universitatea Cluj” pentru obținerea unei victorii împotriva echipei CFR Cluj. Pentru a-și duce planul la bun sfârșit, Becali s-a folosit de Teia Sponte, vicepreședintele Consiliului de Administrație al “Steaua București”, care în perioada 6-7 mai 2008 s-a deplasat la Cluj, având asupra sa 1.700.000 de euro. Pe 8 mai, s-a pus sechestru și s-a dispus indisponibilizarea sumei de bani aparținând lui Gigi Becali, în scopul confiscării speciale. În decembrie, procurorii DNA au finalizat rechizitoriul în dosarul “Valiza”, trimițându-i în judecată pe George Becali, Teia Sponte, Alina Ciul, Victor Pițurcă, Radu Marino și Raul Volcinschi.
Cei implicați în dosarul "Caltaboșul" au fost trimiși în judecată
În vara lui 2008, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe foștii miniștri Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan, încheind astfel încă un capitol din dosarul “Caltaboșul”. Potrivit DNA, pe 13 și 23 septembrie 2007, Remeș, în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a primit produse alimentare în valoare de 1.500 RON și suma de 15.000 euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureșan. Banii și alimentele au fost primite pentru favorizarea firmei SC „Construct Europromt” SRL (aparținând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câștigarea a două licitații publice. Ciorbă a oferit, prin intermediul lui Mureșan, ministrului Agriculturii, și un autoturism de lux marca Audi Q7 în valoare de 65.000 Euro.
DNA vs "fabrica de permise" din Argeș
Procurorii anticorupție au închis în acest an și împotriva "fabricii de permise" din județul Argeș. La sfârșitul anului, DNA a trimis în judecată 28 de inclupați pentru fraudarea examenelor în vederea obținerii permisului de conducere de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Argeș. În perioada 2006-2008, gruparea care "fabrica pe bandă rulantă" permise de conducere contra unor sume de bani.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























