"Creşterea salariilor nu trebuie să depăşească productivitatea muncii,
iar în aceste condiţii salariile nu pot fi majorate, în medie, cu mai
mult de 9-10% (pe an). Pot exista abateri de la această marjă, adică
pot avea loc creşteri pe anumite ramuri de 5%, spre exemplu, în timp ce
salariile altor segmente ar putea creşte cu 15%, însă, per total,
creşterea veniturilor nu poate depăşi 10%", a spus Lazea.
Economistul şef al BNR a precizat că România trebuie să
respecte criterii mai stricte în ce priveşte inflaţia, odată cu
intrarea în zona euro, iar în aceste condiţii dublarea salariilor ar
trebui să se întindă pe o perioadă mai lungă de şapte ani.
Lazea a adăugat că BNR nu a purtat până la această dată discuţii legate
de majorarea salariilor bugetarilor potrivit noii grile a Legii unitare
a salarizării cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Ministerul Muncii
şi că, "oricum, dacă ar fi avut loc aceste negocieri, nu ar fi fost
făcute publice".
Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ au declarat că salariile a circa 130.000 de profesori cu gradul I, având o
vechime de 14-20 de ani, urmează a beneficia de o majorare cuprinsă
între 80% şi 200%, potrivit noii grile negociate cu Ministerul Muncii.
Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a spus că
salariile bugetarilor ar putea fi echivalate conform noii grile de
ierarhizare a coeficienţilor în 5-6 ani, în funcţie de fondurile
necesare aplicării Legii unitare, iar în noua lege s-ar putea regăsi şi
sporul de incompatibilitate.