Judecătorul CCR Aspazia Cojocaru a rămas cu verdictul de necolaborare cu Securitatea

Asociația "Societatea pentru justiție" a cerut Curții de Apel Brașov să anuleze decizia Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) nr. 1399, din 26 aprilie 2007, prin care a fost admisă contestația formulată de judecătorul Curții Constituționale a României (CCR) Aspazia Cojocaru împotriva deciziei CNSAS privind apartenența acesteia, în calitate de colaborator al Poliției Politice comuniste.

CNSAS a constatat, prin decizia din 8 februarie 2007, că Aspazia Cojocaru a fost colaborator al Poliției Politice comuniste. În dosarul de urmărire informativă se arată, potrivit SoJust, că judecătoarea CCR a fost abordată de un ofițer din cadrul Securității Municipiului București în scopul de a se obține date despre o persoană "suspectă de legături cu fugari și persoane din emigrația română".

"Din același dosar de urmărire mai rezultă că Aspazia Cojocaru a fost contactată la diferite date (15 martie 1984, 21 martie 1984), ocazie cu care a prezentat ofițerului de securitate mai multe date despre anumite persoane, bursieri români în perioada anterioară la Facultatea de Drept Comparat din Strasbourg, condițiile materiale ale acestora, cine se ocupă de bursierii români etc., informații pe care Aspazia Cojocaru, după cum se consemnează în Decizia nr. 361/2007, le-a prezentat 'amănunțit', însă cu o oarecare teamă", mai arată SoJust în acțiunea depusă în instanță.

Cu ocazia unei alte contactări de către ofițerul de securitate, susține SoJust, Aspazia Cojocaru "a relatat o serie de aspecte privind comportarea colegilor ei în străinătate", afirmând că "acceptă să scrie note și respectă regulile de conspirare impuse de munca informativă", pentru următoarea întâlnire stabilită cu ofițerul de securitate având și sarcini pe care urma să le îndeplinească, acelea de "a pregăti date privind persoanele cunoscute în Paris, precum și preocupările și situația materială a acestora".

Conform aceleiași decizii CNSAS nr. 361, din 8 februaruie 2007, invocată de SoJust în instanță, Aspazia Cojocaru a informat Securitatea cu privire la o colegă, despre care a afirmat că aceasta "a obținut o bursă în Grecia, fără discutarea propunerii în Adunarea generală".

În decizie se mai consemnează că judecătoarea CCR ar fi relatat ofițerului de securitate ca acea colegă este "cea mai elegantă persoană din institute, dând impresia unei situații materiale deosebite", că a fost plecată cu soțul ei în Algeria timp de patru ani și că, anual, această colegă își schimbă domeniul de cercetare, fiind și "o vizitatoare a Ambasadei Franței la București".

Toate aceste informații date de Aspazia Cojocaru au avut ca efect, după cum se arată în Decizia CNSAS nr. 361/2007, luarea colegei în evidența operativă a "Serviciului 3", organ de securitate.

CNSAS a concluzionat, în considerentele acestei decizii, că "prin informațiile furnizate Securității, Aspazia Cojocaru a adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – dreptul de a fi liber de imixtiuni arbitrare sau ilegale în familie, la domiciliu sau corespondență (art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile și Politice)", susține SoJust.

Aspazia Cojocaru a contestat decizia CNSAS, iar Consiliul a admis ca întemeiată contestația, stabilindu-se, printr-o decizie din 26 aprilie 2007, că nu a fost agent/colaborator al Poliției Politice comuniste. CNSAS și-a motivat decizia susținând că Aspazia Cojocaru, după contactare, a întocmit informări olografe semnate "Ana", nume de botez conform probelor depuse la dosar, informările olografe conținând, la cererea ofițerului de securitate, informații și date personale despre anumite persoane.

Dar ofițerul ce o contacta pe Cojocaru a aflat dintr-o sursă că aceasta s-a plâns că "a fost anchetată de organele de securitate în legătură cu persoanele care au primit burse de studii la Strasbourg, că a fost întrebată despre legătura cu un fugar român și dacă s-au întâlnit la Paris", propunerea ofițerului de securitate fiind aceea ca Aspazia Cojocaru să fie menținută ca legătură și să i se ceară materiale scrise "pentru a o dezinforma în legătură cu scopul urmărit de organele de securitate. Drept urmare, CNSAS a concluzionat, în urma contestației judecătoarei, că aceasta nu a fost colaborator sau informator.

SoJust susține, însă, că Aspazia Cojocaru a acceptat să dea informații, lucru care transpare din relatarea făcută de ofițerul de securitate ce a contactat-o, potrivit căruia aceasta "acceptă să scrie note și respectă regulile de conspirare impuse de munca informativă". "Din relatările olografe ale Aspaziei Cojocaru rezultă, cu prisosință, că a dat informații despre activități ale unor bursieri români la Paris și ale unor alte persoane", arată SoJust.