Închisoare pe "viaţă" pentru că a "contabilizat" bunurile confiscate la Auschwitz

Sentința tribunalului din oraşul german Lüneburg, în fața căruia a compărut Oskar Gröning începând cu 21 aprilie, este ceva mai aspră decât cei trei ani și jumătate de închisoare ceruți de Parchet în data de 7 mai. Înainte de a da verdictul, completul de judecată a audiat mai mulţi supravieţuitori ai lagărului de concentrare.

Întreg cazul s-a axat pe întrebarea dacă persoanele care au jucat un rol minor în genocidul ordonat de nazişti, fără a fi participat în mod activ la uciderea evreilor şi a celorlalţi oameni închişi în lagăr ar putea, totuşi, să se facă vinovate de comiterea vreunei crime.

În apărarea sa, avocaţii acestuia au susţinut că Gröning nu a facilitat cu nimic comiterea genocidului, dar procurorii au venit cu argumentul că a contribuit la buna funcţionare a lagărului morţii.

Spre deosebire de alţi nazişti aduşi în faţa instanţei, domnul Gröning a comentat în public rolul său la Auschwitz. A spus că vrea să vorbească tocmai pentru a-i reduce la tăcere pe cei care neagă existenţa Holocaustului:

„Am văzut cu ochii mei camerele de gazare. Am văzut crematoriile. Eram pe rampă când se făceau trierile pentru camerele de gazare.”,  a declarat Gröning, în 2005, unui reporter BBC care participa la realizarea documentarului „Auschwitz: Naziştii şi „soluţia finală”.

Şi din acest motiv, mulţi observatori se întreabă dacă domnul Gröning va fi încarcerat în cele din urmă, ca să nu mai vorbim despre vârsta sa foarte înaintată. De altfel, el este unul dintre ultimii nazişti de pe banca acuzaţilor, în poate ultimul mare proces al Holocaustului, după cum notează France Presse.

Peste un milion de oameni, în majoritate evrei europeni, au fost ucişi între 1940 şi 1945 în lagărul Auschwitz-Birkenau din Polonia ocupată de nazişti.