Federația Educației Naționale critică decizia executivului de a-și asuma răspunderea pe Codul educației și legea salarizării unitare, sugerând că guvernul Boc și-ar depăși, astfel, competențele, putând genera ample mișcări sindicale de protest, se arată într-un comunicat FEN.
Executivul condus de Emil Boc a anunțat că va trece în Parlament pachetul legislativ care conține legea salarizării unitare și Codul educației, prin asumarea răspunderii.
Reprezentanții FEN sunt nemulțumiță că salariile din învățământ vor fi reduse cu până la 25% , începând cu 1 ianuarie, ceea ce ar echivala cu "o nouă încercare de înmormântare a educației". "Federația Educației Naționale este convinsă că situația actuală va genera ample mișcări de protest care ar putea culmina cu greva generală. Se pare că pentru unii, aflați de mult în campanie electorală, numărarea voturilor prezidențiale este mult mai importantă decât respectarea promisiunilor făcute și asumate prin semnătură, iar populismul și demagogia ieftină vor distruge definitiv educația", a declarat secretarul general al FEN, Constantin Ciosu, citat în comunicat.
Potrivit reprezentanților FEN, toate aceste lucruri se întâmplă într-un moment în care guvernul este deja în plină campanie de disponibilizări, în învățământ urmând să fie reduse aproximativ 20.000 de norme, începând cu 1 septembrie. Mai mult, acuză FEN, "guvernul a reinventat munca voluntară, preconizând introducerea obligatorie a concediilor fără plată".
Cadrele didactice din învățământul preuniversitar ar putea câștiga între 1,6 și 4 salarii minime pe economie, iar profesorii universitari - între 5,25 salarii minime și 7,6 salarii minime, odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării, au anunțat, joi, liderii sindicali din învățământ.
"Din calculele făcute de noi rezultă de la anul că vom avea salarii mai mici față de cele actuale cu 20%, iar cadrele didactice din sistemul preuniversitar vor avea coeficienți cuprinși între 2 și 4 și chiar mai mici, adică suntem la baza piramidei de salarizare. Dacă se majorează salariul minim anul viitor cu 25%, așa cum a anunțat ministrul Muncii, vom rămâne cu exact aceleași salarii. Vom discuta să vedem cum vom reacționa în perioada următoare", a declarat președintele Spiru Haret, Gheorghe Izvoranu, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii.
La rândul său, secretarul general al FSLI, Liviu Pop, a precizat că reducere coeficienților din grila de salarizare va afecta 25% din personalul care lucrează în sistemul bugetar. Președintele Alma Mater, Anton Hadăr, a afirmat că profesorii universitari vor câștiga pe viitor între 5,25 și 7,6 salarii minime pe economie, ceea ce face ca "toți profesorii să fie partea de jos a grilei de salarizare".
Secretarul de stat în ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a explicat că a fost nevoie de o reducere a coeficienților pentru a se putea ajunge în 2014 la un raport de 50% între salariul minim și salariul mediu pe economie.
