După nouă etape asistăm deja la şase schimbări de antrenori în Liga I. Cum comentaţi faptul că măsurile luate de dumneavoastră, de protejare a antrenorilor împotriva demiterilor, nu prea au avut efect?
E o lege pe care trebuie să o laşi să meargă în timp ca la italieni şi spanioli, trebuie să se obişnuiască antrenorii şi patronii cu această acţiune, ea a fost gândidă în sensul bun şi trei sferturi dintre antrenori au fost pentru ca s-o aprobăm, antrenorii au privit-o ca fiind ceva bun, o lege care să fie spectaculoasă în ceea ce priveşte schimbarea este greu de găsit. Ne-am gândit la un moment dat să limităm numărul de antrenori la doi pe sezon, la o echipă. Dacă stăm s-o analizăm ajungem la concluzia că nu se poate impune asemenea lege pentru că o echipă poate să ajungă în iarnă la al doilea antrenor, dacă suporterii nu mai vor, e clar că poate să plece şi echipa rămâne fără antrenor.
Intenţionaţi să luaţi şi alte măsuri de limitare a demiterilor?
Nu se poate face nimic decât cu ajutorul părţilor - patronii şi antrenorii şi în funcţie de cum evoluează şi alte lucruri, pentru că ele sunt direct influenţate. Spre exemplu antrenorii români nu pot să pună condiţii la angajare. Piţurcă a vrut, dar a renunţat, la fel şi Iordănescu a făcut un pas înapoi, preferă să nu fie la nicio echipă de club pentru că văd ce se petrece la cluburi şi au orgoliu, caracter, nu pot să accepte orice, pun condiţii. Când încep să pună condiţii patronul îşi dă seama că nu se pot satisface condiţiile. Ţine de ţară, se societate, trebuie bugete mari. Mulţi antrenori acceptă compromisuri. Mogoşanu sau Dulca credeţi că erau soluţii avantajoase pentru patroni?
De la începutul acestui sezon v-a plăcut vreun antrenor străin?
Dintre antrenorii străini îmi place Bergodi şi pentru că a învăţat română şi pentru că ştie fotbal şi a avut succes, regret nespus că nu mai e la Steaua, aveam încredere în el. Îmi place şi Napoli pentru ce a făcut la Universitatea Craiova, deocamdată la Astra nu a dovedit.
Militaţi pentru promovarea antrenorilor români, nu există riscuri pentru echipe să se bazeze pe români care nu aduc rezultate la echipe?
Eu îi susţin şi pe antrenorii străini şi pe români dacă sunt valoroşi, competenţi. În locul unor străini care nu au credibilitate prefer să li se dea credit românilor, cum e Scifo la Vaslui, care a fost un jucător bun, dar ca antrenor nu s-a făcut remarcat, mai bine Lăcătuş. Nu sunt împotriva antrenorilor străini gen Zenga, Protasov, Bergodi de la care am avut ceva de învăţat, dar împotriva antrenorilor gen Teixeira (n.r. - fost la Pandurii) sau Jesici (n.r. - fost la CS Otopeni) sunt şi acum.
