Liderii europeni se reunesc joi, la Bruxelles, cu obiectivul de a debloca Tratatul de la Lisabona, pentru a începe să discute despre primul preşedinte adevărat al UE, pe fondul duelului Blair-Juncker.
Oficial,
chestiunea viitorul preşedinte stabil al Consiliului European, ce va
avea un mandat de până la cinci ani - o funcţie nouă prevăzută de
Tratatul de la Lisabona - nu figurează pe ordinea de zi a summitului de
joi şi vineri. Dar în culise, această problemă va ocupa primul loc.
Pentru că Uniunea Europeană a început, în mod clar, să îşi "caute un
George Washington", potrivit fostului preşedintele francez, Valéry
Giscard d'Estaing, care a făcut referire la primul preşedinte al
Statelor Unite. Obiectivul este desfiinţarea sistemului actual de
preşedinţie semestrială, care face vocea blocului european de multe ori
de neauzit.
Premierul
britanic Gordon Brown intenţionează să lanseze la summit o campanie în
favoarea predecesorului său Tony Blair. "Este un avocat convingător, un
european autentic şi un adevărat formator de coaliţii", a dat asigurări
luni seara şeful diplomaţiei britanice, David Miliband.
Însă
sarcina fostului lider al "New Labour" se anunţă dificilă. Ţările din
Benelux şi Austria par să conducă o frondă împotriva sa, reproşându-i
în continuare susţinerea pentru războiul din Irak şi euroscepticismul
ce domneşte în Marea Britanie, aflată "cu un picior în UE şi unul în
afară".
De
altfel, primul său adversar declarat este premierul luxemburghez
Jean-Claude Juncker, care şi-a anunţat intenţiile marţi. Şi numele
discretului şef al Guvernului olandez, Jan Peter Balkenende a fost
evocat în ultimele săptămâni, dar acesta a declarat miercuri că nu
candidează. Letonia o va numi pe fosta sa şefă a statului, Vaira
Vike-Freiberga, candidată la funcţia de preşedinte al Uniunii Europene,
a anunţat miercuri o purtătoare de cuvânt a Guvernului.
Într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro în
16 octombrie, preşedintele Nicolas Sarkozy a "subliniat că există două
viziuni privind rolul preşedintelui stabil al Consiliului European: de
imagine şi de voce a Europei în lume". "Alţii au o altă concepţie şi
spun că acest preşedinte va fi cel care va veghea la o gestionare
armonioasă, eficientă a procedurilor Consiliului European (...). În
realitate, căutăm o pasăre rară care să facă ambele lucruri. La Paris,
este ceea ce dorim", a subliniat Preşedinţia franceză.
Condiţia
esenţială este ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare. Ultimul
obstacol în calea ratificării sale în Cehia este Curtea
Constituţională, care urmează să se pronunţe în 3 noiembrie asupra unui
recurs depus de parlamentari eurosceptici. În plus liderul lor,
preşedintele eurosceptic Vaclav Klaus, vrea să obţină în schimbul
semnării textului o derogare pentru ţara sa, care să împiedice
restituirea bunurilor germanilor sudeţi, expulzaţi în 1945.
