Liderii europeni se reunesc joi, la Bruxelles, cu obiectivul de a debloca Tratatul de la Lisabona, pentru a începe să discute despre primul președinte adevărat al UE, pe fondul duelului Blair-Juncker.
Oficial, chestiunea viitorul președinte stabil al Consiliului European, ce va avea un mandat de până la cinci ani - o funcție nouă prevăzută de Tratatul de la Lisabona - nu figurează pe ordinea de zi a summitului de joi și vineri. Dar în culise, această problemă va ocupa primul loc. Pentru că Uniunea Europeană a început, în mod clar, să își "caute un George Washington", potrivit fostului președintele francez, Valéry Giscard d'Estaing, care a făcut referire la primul președinte al Statelor Unite. Obiectivul este desființarea sistemului actual de președinție semestrială, care face vocea blocului european de multe ori de neauzit.
Premierul britanic Gordon Brown intenționează să lanseze la summit o campanie în favoarea predecesorului său Tony Blair. "Este un avocat convingător, un european autentic și un adevărat formator de coaliții", a dat asigurări luni seara șeful diplomației britanice, David Miliband.
Însă sarcina fostului lider al "New Labour" se anunță dificilă. Țările din Benelux și Austria par să conducă o frondă împotriva sa, reproșându-i în continuare susținerea pentru războiul din Irak și euroscepticismul ce domnește în Marea Britanie, aflată "cu un picior în UE și unul în afară".
De altfel, primul său adversar declarat este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care și-a anunțat intențiile marți. Și numele discretului șef al Guvernului olandez, Jan Peter Balkenende a fost evocat în ultimele săptămâni, dar acesta a declarat miercuri că nu candidează. Letonia o va numi pe fosta sa șefă a statului, Vaira Vike-Freiberga, candidată la funcția de președinte al Uniunii Europene, a anunțat miercuri o purtătoare de cuvânt a Guvernului.
Într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro în 16 octombrie, președintele Nicolas Sarkozy a "subliniat că există două viziuni privind rolul președintelui stabil al Consiliului European: de imagine și de voce a Europei în lume". "Alții au o altă concepție și spun că acest președinte va fi cel care va veghea la o gestionare armonioasă, eficientă a procedurilor Consiliului European (...). În realitate, căutăm o pasăre rară care să facă ambele lucruri. La Paris, este ceea ce dorim", a subliniat Președinția franceză.
Condiția esențială este ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare. Ultimul obstacol în calea ratificării sale în Cehia este Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe în 3 noiembrie asupra unui recurs depus de parlamentari eurosceptici. În plus liderul lor, președintele eurosceptic Vaclav Klaus, vrea să obțină în schimbul semnării textului o derogare pentru țara sa, care să împiedice restituirea bunurilor germanilor sudeți, expulzați în 1945.
