Două mari sărbători creștine se suprapun pe 21 mai 2026. Ce trebuie să faci în Ziua Înălțării Domnului și a Sfinților Constantin și Elena, conform tradiției

Data are o semnificație aparte și pentru că marchează Ziua Eroilor, dedicată pomenirii celor care și-au sacrificat viața pentru credință și pentru țară. În jurul acestei zile s-au păstrat numeroase tradiții populare, legate de vopsirea ouălor, împărțirea bucatelor și respectarea unor obiceiuri transmise din generație în generație.

Înălțarea Domnului este o sărbătoare cu dată schimbătoare, celebrată la 40 de zile după Paște, în timp ce sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este marcată anual la aceeași dată. Coincidența celor două momente religioase transformă ziua de 21 mai într-una cu o puternică încărcătură spirituală.

Ultima zi din an în care se mai vopsesc ouă roșii

Potrivit tradiției populare, Înălțarea Domnului reprezintă ultima ocazie din an în care se mai vopsesc ouă roșii. În multe zone ale țării, acestea sunt înroșite chiar în dimineața sărbătorii sau în ajun, spre deosebire de perioada Paștelui, când acest obicei are loc de regulă în Joia Mare.

În simbolistica creștină, oul roșu amintește de sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce și reprezintă biruința vieții asupra morții. Tradiția spune că ouăle vopsite de Înălțare sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate, iar apoi sunt oferite de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă.

În credința populară, ouăle roșii sunt considerate și simboluri de protecție. În unele regiuni se obișnuiește păstrarea unui ou înroșit la Înălțare până anul următor, fiind considerat un talisman pentru sănătatea familiei și bunăstarea gospodăriei.

Salutul tradițional și credințele legate de Ispas

Înălțarea Domnului este cunoscută în popor și sub numele de Ispas. În numeroase zone ale țării se păstrează salutul tradițional: „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde „Adevărat S-a înălțat!”.

Aceleași cuvinte sunt rostite și în momentul ciocnirii ouălor roșii. O veche credință populară spune că persoanele care ciocnesc ouă de Ispas se vor reîntâlni și în lumea de dincolo.

Ce se împarte de pomană de Înălțarea Domnului

Pe lângă ouă roșii, credincioșii pregătesc și împart de pomană preparate asemănătoare celor de Paște: cozonac, pască, plăcinte, brânză, preparate tradiționale, vin, precum și ceapă și usturoi verde.

În anumite regiuni ale țării, acestea sunt oferite în vase noi, precum farfurii sau căni, gest considerat simbol al respectului și al pomenirii celor adormiți.

Totodată, tradiția spune că în această zi oamenii trebuie să evite certurile și supărările, pentru a păstra liniștea și curăția sufletească. Fiind o mare sărbătoare, sunt evitate muncile gospodărești sau cele agricole. Nu se spală și nu se coase, ziua fiind dedicată rugăciunii și reculegerii.

În unele comunități se păstrează și obiceiul sfințirii frunzelor de nuc și leuștean, care ulterior sunt așezate la porți sau la ferestre pentru protecția casei.

Clopotele bat pentru eroii neamului

Înălțarea Domnului este și ziua de pomenire a eroilor români. Cinstirea acestora la această dată a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920, iar ulterior sărbătoarea a primit statutul de Sărbătoare Națională Bisericească.

În fiecare an, la ora 12:00, clopotele bisericilor din întreaga Patriarhie Română răsună în memoria eroilor care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și unitatea națională.

Realitatea.NET | Cine au fost Constantin și Elena și de ce sunt printre cei mai importanți Sfinți ai creștinătății