DINASTIILE: Generații cu fluierul de gât. Arbitrajul românesc se transmite din tată-n fiu

Ca în orice alt domeniu, oportuniștii au căutat și în sport breșe care să-i conducă spre locuri unde pot câștiga bani mai mulți și mai lesne, fără a face eforturi deosebite. Cum practicarea asiduă a unei activități de performanță ține în principal de talent, muncă și hazard s-a forțat zona tangentă a domeniului și anume arbitrajul.

Cea mai bănoasă profesie, cea de fotbalist, induce situația ca arbitrii cei mai bine retribuiți să fie cei asociați cu acest joc, pe lângă baremurile  generoase unii dintre ei scoțând sume frumușele și din zona subterană a fotbalului, câțiva fiind chiar inculpați pentru asta. În momentul de față, un central câștigă 5.340 de lei pentru fiecare meci condus în Liga I, arbitrii asistenți sunt retribuiți cu câte 3.560 lei, cel de rezervă 1.334 lei, iar observatorul oficial încasează 1.649 lei.

Asupra multora planează însă suspiciuni că nu s-ar mulțumi cu acești bani, iar Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat chiar pe câțiva și susține, printre altele, că Aurelian Bogaciu a luat 5.000 de dolari pentru a favoriza pe FC Argeș într-o partidă, iar Sorin Corpodean chiar 15.000 de dolari, pentru "servicii" repetate aduse piteștenilor.

Cu sau fără legătură cu aceste aspecte, nu puțini sunt cavalerii fluierului care au încercat și reușit transmiterea profesiei din generație în generație și, întâmplător sau nu, trei dintre ultimii președinți ai Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA), Ion Crăciunescu, Gheorghe Constantin și Vasile Avram au copiii arbitri de centru în prima divizie.

Teodor Crăciunescu a răzbit în ciuda faptului că are mult mai mulți contestatari decât admiratori. Cornel Dinu spune despre el că este "un extraterestru în fotbal", în 2007 l-a lovit cu capul în figură pe un jucător al Universității Craiova, chiar pe terenul de fotbal și, în general, părerea cvasi-unanimă despre el este că face praf orice meci. "Este judecat prin prisma a ceea ce am fost eu și este foarte greu, fiindcă nimeni nu ia în considerare vârsta și lipsa de experiență și pun în balanță prestațiile mele de la finalul carierei. La început și eu am făcut multe greșeli", își apără Ion Crăciunescu fiul, el continuând pentru REALITATEA.NET: "Sunt arbitri care prin prisma părințor sunt ajutați și aici mă refer la Marius Avram, care este ajutat prin prisma a ceea ce face tatăl lui, președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor. Sunt observatori care mi-au spus că Vasile Avram le dădea telefon să le influențeze unele decizii".

În familia în cauză, Avram, tatăl Vasile este șeful CCA, iar fiul Marius este arbitru în Liga I, unde a fost promovat fără examen, în urmă cu trei ani. În această toamnă a fost promovat și pe lista FIFA. De-a lungul timpului s-a discutat mult pe tema înălțimii sale, un arbitru având nevoie de minim 1.70 m să poata oficia la nivel înalt și s-a zvonit că a fost măsurat de însuși Mircea Sandu, care a constatat ca fiul lui Vasile Avram are 1.71 m. Sindicatul arbitrilor a cerut Comitetului Executiv al FRF să ia măsuri împotriva președintelui CCA, din cauză că l-a trecut pe Marius Avram pe lista FIFA, în timp ce fiul se disculpă: "De la mine se așteaptă mult mai mult decât de la alții. Tata chiar mi-a spus că trebuie să mă pregătesc de două ori mai bine și să greșesc de două ori mai puțin".

Tot "fiul lui tata", Augustus Constantin are și el de înfruntat situații delicate. Anul trecut a arbitrat cele mai multe meciuri netelevizate, multe dintre ele suspecte, iar Gazeta Sporturilor scria despre el în luna martie că nu și-a mai susținut testele fizice de un an, lucru nepermis la acest nivel. La zece zile de la dezvăluiri, Gheorghe Constantin, pe atunci șef la CCA, și-a programat băiatul în secret să alerge Testul Cooper. După modelul "iepurilor" din atletism, lui i-au fost aduși la teren doi arbitri care dăduseră probele, însă scopul lor era de a duce un ritm ridicat de alergare, astfel încât Augustus să poată parcurge distanța minimă de 2.800 de metri în cele 12 minute prevăzute de regulament.

Arbitrul "Brichetă" Alexandru Deaconu are legături atât cu vârful FRF, fiind finul lui Mircea Sandu, cât și cu structurile inferioare, fiind fiul magazionerului de la Federație, iar numele lui Marian Salomir, personaj ieșit pe ușa din dos a arbitrajului, nu a putut fi dezlipit de cel al tatălui său, fostul arbitru clujean Mircea Salomir.

Aceasta este însă doar fața vizibilă a icebergului, fiindcă dedesubturile colcăie de nepotisme. Bogdan Sorescu a ieșit mai puțin în evidență, asta fiindcă arbitrează fotbal în sală inclusiv la nivel internațional. Este fiul fostului arbitru și actual șef al Asociației Județene de Fotbal Argeș. Tot fiu de președinte de AJF este și asistentul de Liga I, Eduard Crângașu, al cărui tată e șeful AJF Prahova. Despre Marius Bocăneală se spune că este rudă cu președintele Oțelului, Marius Stan, focșăneanul Marius Martiș a fost cununat de Nicu Gheară, iar Dorin Mudura, asistentul strâns de gât de Ionel Ganea, este nepot al observatorului Alexandru Boc.

Lista numelor mici cu putere mare mai include un nepot de-al lui Mitică Dragomir, asistentul Florin Buzărnescu, fiul lui Florin Chivulete, Andrei, sau al unui alt fost arbitru, suceveanul Constantin Gheorghe, pe numele său Sebastian Gheorghe. În ceea ce-l privește pe Florin Chivulete, suspendat de UEFA în 2001, pentru "ospitalitate excesivă", ca urmare a scandalului "folcloristelor", de la Piatra Neamț, acesta are doi copii în arbitraj, unul dintre ei fiind în lotul de elită la futsal, unde tatăl său este observator, iar celălalt a condus mai multe meciuri din Cupa României, unele în care au fost implicate formații din prima divizie.

Dacă știți și alte exemple de dinastii, scrieți-ne

DINASTIILE, FAMILIILE CARE CONDUC ROMÂNIA

CITEȘTE ȘI: DINASTIILE: Fiii și finii lui Geică, dar și alte rubedenii, în aviația românească