Din 4 iunie, au început alegerile europarlamentare în Uniunea Europeană

Febra alegerilor europarlamentare a cuprins deja Marea Britanie, care va trimite în Parlamentul European 72 de eurodeputaţi. Scrutinul reprezintă un test şi pentru laburişti, şi pentru conservatori, după ce întreaga clasă politică britanică a fost zguduită de scandalul deconturilor umflate. În sondaje conduc însă conservatorii. Adversarii lor, laburiştii aflaţi la putere, se tem de o înfrângere zdrobitoare, acum, în vreme de recesiune. Mai ales că rata şomajului a atins cel mai înalt nivel din 1997 încoace: 7,1 la sută.

Şi în Olanda, e agitaţie mare. Tot joi, cetăţenii îşi aleg cei 25 de reprezentanţi în Parlamentul European. Marea problemă nu este însă rata şomajului, care se află la cel mai mic nivel din Europa: 3%. Principala nemulţumire a olandezilor, în prag de scrutin, este că europarlamentarele au costat prea mult. Olanda a alocat 10 milioane de euro, pentru ca alegătorii să poată vota cu ştampila. Olanda a renunţat la votul electronic, după ce un expert în securitate informatică a demonstrat că hackerii pot modifica rezultatele direct în servere.

Pe 5 iunie, au loc europarlamentare în Irlanda, ţara care a îngropat Tratatul de la Lisabona, printr-un "NU" hotărât la referendum.

Tot pe 5, merg la vot şi cehii, unde proiectul de Constituţie a trecut cu chiu cu vai prin Parlament.

Pe 6 iunie, au loc europarlamentare în Cipru, Letonia, Malta şi Slovacia. Scrutinul începe şi în Franţa, şi în Italia, unde continuă şi a doua zi. Pe 7, odată cu românii, merg la vot cetăţenii din Germania, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovenia şi Suedia.