27 de țări, un singur scrutin. Din 4 iunie, au început alegerile europarlamentare în Uniunea Europeană. Primele care au luat startul au fost Marea Britanie și Olanda.
Febra alegerilor europarlamentare a cuprins deja Marea Britanie, care va trimite în Parlamentul European 72 de eurodeputați. Scrutinul reprezintă un test și pentru laburiști, și pentru conservatori, după ce întreaga clasă politică britanică a fost zguduită de scandalul deconturilor umflate. În sondaje conduc însă conservatorii. Adversarii lor, laburiștii aflați la putere, se tem de o înfrângere zdrobitoare, acum, în vreme de recesiune. Mai ales că rata șomajului a atins cel mai înalt nivel din 1997 încoace: 7,1 la sută.
Și în Olanda, e agitație mare. Tot joi, cetățenii își aleg cei 25 de reprezentanți în Parlamentul European. Marea problemă nu este însă rata șomajului, care se află la cel mai mic nivel din Europa: 3%. Principala nemulțumire a olandezilor, în prag de scrutin, este că europarlamentarele au costat prea mult. Olanda a alocat 10 milioane de euro, pentru ca alegătorii să poată vota cu ștampila. Olanda a renunțat la votul electronic, după ce un expert în securitate informatică a demonstrat că hackerii pot modifica rezultatele direct în servere.
Pe 5 iunie, au loc europarlamentare în Irlanda, țara care a îngropat Tratatul de la Lisabona, printr-un "NU" hotărât la referendum.
Tot pe 5, merg la vot și cehii, unde proiectul de Constituție a trecut cu chiu cu vai prin Parlament.
Pe 6 iunie, au loc europarlamentare în Cipru, Letonia, Malta și Slovacia. Scrutinul începe și în Franța, și în Italia, unde continuă și a doua zi. Pe 7, odată cu românii, merg la vot cetățenii din Germania, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia.