CEJ a apreciat că plângerea Irlandei, asistată de Slovacia, nu este fondată. Cele două ţări susţineau că măsura ar fi trebuit să facă parte din reglementările europene referitoare la justiţie şi afaceri interne, dar a fost adoptată ca fiind una economică.
Directiva europeană, pe care statele membre au obligaţia de a o transpune în legislaţia proprie, prevede ca furnizorii de internet şi telefonie să stocheze aceste informaţii timp de şase luni, pentru cazul în care ele ar fi necesare în anchete penale sau pentru combaterea terorismului. Majoritatea guvernelor europene şi Parlamentul European aprobaseră măsura, dar Irlanda, susţinută de Slovacia, a contestat-o afirmând că baza juridică a acesteia ar fi trebuit să fie alta.
În plângerea înaintată CEJ, Irlanda arată că alegerea articolului 95 al Tratatului European ca bază legală a directivei 2006/24 este greşită, întrucât acesta se referă la adoptarea legislaţiilor naţionale în concordanţă cu pieţele interne. Directiva 2006/24 se referă însă la stocarea datelor de telefonie mobilă şi e-mail din raţiuni ce ţin de combaterea terorismului şi crimei organizate. Astfel, singura bază legală validă pentru măsurile cuprinse în directivă ar fi cuprinse în articolele 30, 31 şi 34 ale Tratatului UE, care se referă la proceduri penale în statele membre.
Curtea a apreciat însă că directiva a fost adoptată în baza juridică adecvată, ea privind preponderent funcţionarea pieţei interne, şi a respins obiecţiile Irlandei. În comunicatul său pentru presă, CEJ constată că dispoziţiile directivei sunt limitate în cea mai mare parte la activităţile furnizorilor de servicii şi nu reglementează accesul la datele stocate, nici exploatarea acestora de căre poliţie sau autorităţile judiciare ale ţărilor membre. Astfel, baza juridică a adoptării directivei a fost cea adecvată.
Chiar dacă CEJ ar fi dat dreptate Irlandei, acest lucru nu ar fi anulat punerea în aplicare a directivei în statele membre, pentru că plângerea irlandeză nu se referea la conţinutul propriu-zis al directivei, a declarat pentru NewsIn Christopher Fretwell, purtător de cuvânt al CEJ.
Directiva nu mai poate fi contestată de către o altă ţară, pentru că termenul de două luni şi zece zile în care se putea face acest lucru a expirat încă din 2006, a mai spus Fretwell. Mai pot fi însă formulate întrebări privind aplicarea directivei de către instanţele naţionale, ceea ce e şi cazul cu o instanţă din Irlanda, a adăugat purtătorul de cuvânt.
