Justiția europeană a respins marți plângerea depusă de Irlanda împotriva directivei privind stocarea timp de șase luni a datelor telefonice și a celor referitoare la conectările la internet, directivă ce a stat și la baza controversatei legi 298/2008 intrate recent în vigoare în România.
CEJ a apreciat că plângerea Irlandei, asistată de Slovacia, nu este fondată. Cele două țări susțineau că măsura ar fi trebuit să facă parte din reglementările europene referitoare la justiție și afaceri interne, dar a fost adoptată ca fiind una economică.
Directiva europeană, pe care statele membre au obligația de a o transpune în legislația proprie, prevede ca furnizorii de internet și telefonie să stocheze aceste informații timp de șase luni, pentru cazul în care ele ar fi necesare în anchete penale sau pentru combaterea terorismului. Majoritatea guvernelor europene și Parlamentul European aprobaseră măsura, dar Irlanda, susținută de Slovacia, a contestat-o afirmând că baza juridică a acesteia ar fi trebuit să fie alta.
În plângerea înaintată CEJ, Irlanda arată că alegerea articolului 95 al Tratatului European ca bază legală a directivei 2006/24 este greșită, întrucât acesta se referă la adoptarea legislațiilor naționale în concordanță cu piețele interne. Directiva 2006/24 se referă însă la stocarea datelor de telefonie mobilă și e-mail din rațiuni ce țin de combaterea terorismului și crimei organizate. Astfel, singura bază legală validă pentru măsurile cuprinse în directivă ar fi cuprinse în articolele 30, 31 și 34 ale Tratatului UE, care se referă la proceduri penale în statele membre.
Curtea a apreciat însă că directiva a fost adoptată în baza juridică adecvată, ea privind preponderent funcționarea pieței interne, și a respins obiecțiile Irlandei. În comunicatul său pentru presă, CEJ constată că dispozițiile directivei sunt limitate în cea mai mare parte la activitățile furnizorilor de servicii și nu reglementează accesul la datele stocate, nici exploatarea acestora de căre poliție sau autoritățile judiciare ale țărilor membre. Astfel, baza juridică a adoptării directivei a fost cea adecvată.
Chiar dacă CEJ ar fi dat dreptate Irlandei, acest lucru nu ar fi anulat punerea în aplicare a directivei în statele membre, pentru că plângerea irlandeză nu se referea la conținutul propriu-zis al directivei, a declarat pentru NewsIn Christopher Fretwell, purtător de cuvânt al CEJ.
Directiva nu mai poate fi contestată de către o altă țară, pentru că termenul de două luni și zece zile în care se putea face acest lucru a expirat încă din 2006, a mai spus Fretwell. Mai pot fi însă formulate întrebări privind aplicarea directivei de către instanțele naționale, ceea ce e și cazul cu o instanță din Irlanda, a adăugat purtătorul de cuvânt.
