Curtea Constituțională din Germania va examina o plângere depusă de mai mulți opozanți ai Tratatului de la Lisabona, care pune sub semnul întrebării ratificarea definitivă a textului de către această țară, una dintre fondatoarele UE, transmite AFP.
Autorii plângerii, printre care deputatul conservator Peter Gauweiler (CSU) și membri ai formațiunii radicale de stânga Die Linke, susțin că tratatul destinat reformării instituțiilor europene reduce competențele Parlamentului național, încălcând astfel Cosntituția.
Curtea Constituțională cu sediul la Karlsruhe, formată din opt judecători, a luat în serios plângerea și îi va consacra două zile de pledoarii, o durată neobișnuit de mare. Și reacția Guvernului a fost cât se poate de serioasă. Ministrul de interne Wolfganf Schauble și cel de externe Frank-Walter Steinmeier vor merge la Karlsruhe pentru a apăra tratatul adoptat cu greu de Uniunea Europeană în octombrie 2007. Textul a fost obținut în urma eforturilor cancelarului Angela Merkel, după ce Constituția europeană fusese respinsă de francezi și olandezi prin referendum.
Tratatul de la Lisabona a fost deja ratidicat de cele două camere ale Bundestagului (Parlamentul german). Totuși, la cererea Curții Constituționale, președintele Horst Kohler va trimite actul de ratificare numai după ce judecătorii vor lua o decizie, iar acest lucru ar putea dura până la vară.
Cea mai importantă curte din Germania, unul dintre statele fondatoare ale UE, a devenit un nou obstacol de trecut înainte ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare. Alte state care au dificultăți în ratificarea textului sunt Irlanda, Polonia și Cehia.
Astfel, alegătorii irlandezi au respins tratatul prin referendum la 12 iunie 2008, dar vor participa la un al doilea organizat anul acesta, după ce Dublinul a obținut mai multe derogări din partea UE.
Președintele polonez Lech Kaczynski a anunțat că va semna legea de ratificare a tratatului numai dacă textul va fi ratificat de Irlanda, singurul stat unde tratatul trebuie supus consultării populare.
În ceea ce privește Cehia, camera inferioară a Parlamentului urmează să se pronunțe la 17 februarie, însă chiar dacă tratatul va fi ratificat, președintele eurosceptic Vaclav Klaus a promis că va amâna cât mai mult timp posibil semnarea textului.
În plângerea către Curtea Constituțională, deputatul conservator bavarez dă un exemplu ipotetic pentru a demonstra cum Tratatul de la Lisabona permite evitarea Parlamentului german în luarea deciziilor. "Ministrul mediului nu reușește să convingă Parlamentul să interzică folosirea becurilor cu incandescență care pot dăuna mediului înconjurător", scrie deputatul conservator. "Ulterior, el face aceeași propunere Consiliului European, unde miniștrii altor țări o aprobă și ea va deveni în cele din urmă o directivă europeană", explică Gaweiler. După aceea, directiva va trebui transpusă în dreptul german, deși a fost inițial respinsă de Bundestag, precizează el. Numărul mare de documente emise de UE ar împiedica deputații să prevină acest gen de manevre.
Audierile ar putea să nu înlăture ultimul obstacol în calea ratidicării tratatului de către Germania, deoarece, chiar dacă judecătorii resping plângerea, o alta de peste 200 de pagini a fost depusă la Curtea Constituțională la sfârșitul lunii ianuarie. Printre semnatarii acesteia se numără contele Franz Ludwig von Stauffenberg, fost deputat european și fiul lui Claus Schenk von Stauffenberg, autorul unei tentative de asasinat împotriva lui Hitler.
