Curtea Constituțională din Cehia va continua dezbaterea privind conformitatea Tratatului de la Lisabona cu Legea fundamentală a țării la 3 noiembrie, a anunțat marți la Brno, în estul țării, președintele Curții, Pavel Rychetsky, după o primă zi de dezbateri.
"Curtea Constituțională va delibera. Din acest motiv, sesiunea este amânată pentru marți, 3 noiembrie", a declarat Rychetsky. Anunțul amânării vine după ce Curtea a audiat argumentele tuturor părților implicate, într-o sesiune publică retransmisă în direct de televiziunea publică cehă CT24.
Curtea a fost sesizată într-un nou recurs depus de senatorii eurosceptici. Prin acest recurs, oponenții cehi ai Tratatului au cerut să se verifice dacă textul, moștenit din defuncta Constituție europeană din 2005 și care ar urma să asigure o funcționare mai eficientă a instituțiilor UE, este conform cu Legea fundamentală a țării.
"Tratatul de la Lisabona introduce expresii vagi și categorii eterogene din punct de vedere ideologic", a afirmat senatorul liberal Jiri Oberfalzer, unul dintre autorii inițiativei. De asemenea, Oberfalzer a atacat ideea unei apărări europene comune, care, în opinia lui, limitează suveranitatea țării.
În schimb, ministrul ceh pentru afaceri europene, Stefan Füle, a subliniat în fața Curții că Tratatul de la Lisabona este pe deplin conform cu Constituția, potrivit guvernului premierului Jan Fischer.
Sub impulsul președintelui eurosceptic Vaclav Klaus, mai mulți senatori din Partidul Liberal ODS au sesizat deja Curtea Constituțională în 2008. Curtea a respins atunci argumentele lor în legătură cu anumite paragrafe privind transferarea competențelor naționale Comisiei Europene, fără a se pronunța însă asupra textului în întregime.
De asemenea, soarta Tratatului de la Lisabona depinde în Cehia de o decizie privind derogarea cerută de președintele Klaus pentru țara sa, ca o condiție pentru semnarea documentului.
Ultimul lider din cele 27 de țări UE care nu a semnat încă Tratatul de la Lisabona, Klaus pare să fie dispus să parafeze documentul în schimbul unei derogări de la Carta drepturilor fundamentale europene, asemenea celor acordate Marii Britanii și Poloniei. Derogarea privește Carta drepturilor fundamentale, document-anexă la tratat. Această derogare ar trebui să împiedice, potrivit lui Klaus, orice restituire a bunurilor germanilor sudeți confiscate după cel de-al Doilea Război Mondial.
