Cozmin Gușă:

S

Sa incep cu partea buna. ma bucur ca avem pe cineva ca dl rector aici pe care chiar daca s ar ptuea resuina ca e de fata cu mine si il laud tata eu il apreciez foarte mult nu numai pt harnicie sau lucruri pe care probabil un rector normla lar avea in fisa postului dar mai ales pentru romanismul eitist in sensul bun al cuv pe care il pracitca. ma mabdesc cu domnul rector.

ma mandresc si cu eh iar cei care au avut placerea astazi in aula magnas a il audieze pe un em hurezeanu elaborat consistent patrot foarte inteligent ar intelege cei care lau audiat mult mai bine de ce am aceasta abordare fata de el care nu e influentata de relatia de prietenie foarte veche cu e hur. acum, partea aia de nostalgie nu pot sa o neg.

in discutiile pe care le mai am cu el si vazandu mi sup din ultimii ani, de acolo din olanda, ma intrrbat mai este o romanie care gandeste? ia venit dintrțodata asa sa ma intrebe. nu am putut sa ii spun ca da. absolut ca exista cetateni la noi care se chinuie se trudesc sa gandeasca, vor sa faca ceva pentru domeniul lor, dar e greu sa rasp la caesta itnrb pe care mi a resat fiul meu. as rasp foarte repde ca nu mai exista chiar o romanie care gamdeste, insa insule care se chinuie sa mai duca inainte tara comunitatea universitatea mai exista. suntem intrun astfel de loc si eu m,a bucur ca in aceste zile la cluj, s-au intamplat lucurri care ne-au ous e ganduri pentru ca de la vizita amb SUA care a exprimat si parerea dansului, dar mai ales aparerea par strategic, pana la lansarea ideilor lui Hurezeanu, pana la manifestarea la care au participat astazi foarte multi oameni valorosi, parca s*a adaugat o caramida la efortul asta colectiv de a arata ca mai existam. pentru ca disolutia atitudidnii constructive, disol competitieid e programe si de inteligente e un lcuru care ne poate demoraliza. e o masa critica care ar tputa sa faca difernta. sar genul acesta de manifestari lasa sa se inteleaga ca exista o anumita speranta dar fara o clara concretete.

Eu am inteles de la Emil si partea ailalta pesimista. el ca un bun analist si comentator si cunoscator din postura asta de ambasador. Europa nu e chiar fracturata astazi dar e franjurata ceea ce e foarte complicat intro competitie geoecominiocamo care e foarte dura. criza leadshipului politic in europa e una clara. oam politici de varf din europa nu mai actineaza in baza principiilor ci act in baza unor impulsuri de autoaparare, sau unor impulsuri subiective de a promova atitudini care nu se suprapun umanitatii europene. aici disctatura corporatiilor multinat au avut un rol important. ele nu reperz chintesenta felullui nsotru de ane amnifesta, pragmatismului copor multunationale a marcat profund comportamentul ldierilor pol din europa si comp de campnie electorala care a decis ca sa avem lideri politici foarte slabi sau vulnerabili. de las arc pana la berlusconi pana la ctualul domn Hollande si chiar pana la domana merkle cre a pus germania si a us si europa intro situatie foarte complicata prin acaesta decizie cu mifrantii pentru care nu s aconsultat ncu establishmentul politic din germ si europa si a facuto sub forma uni dictat care ne va marca mult timpd e acum incolo existenta.

dupa parerea mea si astept si parerea domnului rector, esafodajul UE era stabil daca ramanea intr-o zona de fundamentare economica, de progres economic si progresie a multiplicarii capitalului. Din nefericire, esafodajul e evoluat necontrolat intro zona in care vrem sa decidem si jsutitia si echitatea sociala si modul de comportament. toate aceste lucurri fiind speculate de strategia de a multiplica consumul spre a multiplica profiutl a generat aceste devieri de vcomport la nivelul politicului.

trebuie sa ne sperie asta. pentru canici nu ne asumam ceea ce suntem si nici nu avem voce practic acolo. m am uitat la utima sapt si la discu de reconfigurare a arhitecturii europene...

orice entitate umana indiferetnt cum am defini o care nu face recurs la sicneritate sucomba. noi suntem un popor o natiune o tara care ne hranim si perpetuam in naceasta stare de a ne hrani o minciuna. l am vazut pe rares aseara extrem de revoltat vrand sa faca em din pita univ apropo de felul cinic grobian in care ii trata ce s a itnamplat in 1989. postmodernismul la care am accesat cu totii a facut ca sa ni se shcimbe abordarile nu neaprata la nivel individual, dar suntem si noi sub dictatura maj care ne impune un anumit comportamtn sau a unor influente imediate din vecinatatea ioastra care ne obliga la ceva. in romania mintim foarte mult. aceasta ipocrizie colectiva de care am dat doavada si care nu s a bazat numai pe necunoastere.

nu patriotii romani au decis ce s a tinpmpat in 89 in romanai ci o anumita conspiratie modniala care a fast executata aici de moscova budapesta...care e problema sa rec ca s a itnamplat ceva unde tu ca ptriot roman nu aia vut o anume influenta dar sa spu nem ca o consecitna pe moment a fst pzotivia si sa te duci mai departe acceptand aceste lcururi. nu sunte in stare sa ne recunoastem problemele de ordin comportamental pe care le avem atat ca urmar a ce a ma intrai i naitne de 89 si a minciunii pe care am perpetuati dupa 89. europa este lovita de aceeasi iporcrizie.

noi ne uitam cum niste averi ale st roman au fst vandute la o bursa a norocului. cineva ne spune ritos si nu avem reactie. de acoperim de votuti in parl pentru ca toate aceste privatizari frauduloase au fst acoperite u votui in parl (..) am trecut dintro extreme in alta fara nvio greutate. acest versatilism pe care noi din mediul de putere il aratam lumii ne arata ca fiind foarte slabi.

Suntem o friontiera aici. o frintiera e studiata cu lupa. R e o frontiera dubla a nato si a ue e frontiera eutoatlantismului care e studiata cu lupa. acest studiu nu ii face pe cei care se utia cu atenie la noi sa spuna domne acolo avem dea face cu un popor rgeu de dus. eui vad aceasta slabiciune si incearca sa profite. lumea actuala nu mai e o lume a solidaritatii ci a individfualitatii. lacomia poate sa fie un motor pozitiv daca e integrata si regularizata. dar aceasta lacomie de putere de capital care e depersonalizata, ca asta e problema cor multinat, asta dezumanieaza orice consecinta a actiunii acestor corporatii si disperarea asta zilnica, tristetea u care ne trezim si observam ca societatea noastra involueaza si e o disoerare. eu nu am intlanit om intelgient dintre toate cunostintele mele care sa imi spuna m am trezit fericit in acaesta dim pentru perioada care urmeaza.

ganditi va la disperarea de ordin oelvtiv a celro care iau votat si revotat stiind ca sunt asa cum sunt. si ei au aceasta problema. la nivel coelctiv, aici, traim acaesta drama. dar sa ne gandim la drama francezului, cum a fst sa fie majortiar pentru o domana ca domana le pen? astazi ne uitam cum domnul hollande adminsitreaza foarte la un nivel jos o tara care doreste pe doamna le pen care si a dat tatal afara in partid, un tata la dfel de excesiv ca dansa. asta e treaba. nu stim unde p sa ajungem si nu sta in puterea noastra. Dar, revin, suntem o frontieră.

micniunea primoderiala pe care s a cladit sistemuld e,oteure in r dupa 89 a generat o msre timiditate a celor care ne au prezentat fie in relatia cu vetul fie in relatia cu estul. contrareactiile sunt diferite. rusul care vede timiditate te cotropeste si te ignota, americanul care vede timifitate isi face singur de treaba si isi implemteaza sistemul pe care sil doreste.

acum, se doreste construirea si consoldierea partenriatukui strategic pe relatia cu SUA. dar e foarte complicat sa isi gaseasca partenerii institutionali. cand vb de un par streatgic inseamna ca e bine inchis si are instituiile care participa la cosolodarea partenriatului, ele sunt se lipesc una de alta.