În Romania, cea politică, jurnalstică, culturală, nu ştiu cum s-a făcut că s-a stabilit un soi de filozofie fundamentală a cetăţeanului: suntem toţi o apă şi un pămînt, funcţionăm după compromis, lasă-mă dom’le cu naivităţile astea, ce-s alea politeţe, raţiune, calm, etică… Ce-i aia să trăieşti “drept”, să nu te mînjeşti, toţi ne mînjim etc.
Şi aşa se face că avem politicieni care nu pot spune clar, de exemplu, că EBA a determinat înfrîngerea PDL-ului. Nu avem tipi si tipe adevăraţi care să iasă să spună: am pierdut pentru că am fost nişte lingăi care am tolerat o soluţie imorală “de familie”.
Aşa se face că mai toţi analiştii vorbesc ca nişte mori stricate despre ce nu ştiu. Şi că badea a făcut deja şcoală de jurnalism. Şi că a ajuns un clişeu: toţi politicienii sunt proşti deşi nu sunt deloc toţi proşti.
