Copiii și pacienții din ospicii, șoareci de laborator „pentru progresul științei“

Proiectul noului Cod civil prevede la art. 73 că „intervențiile în scop de cercetare științifică asupra unui minor sau asupra unei persoane lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar se pot efectua numai dacă rezultatele previzibile sunt de natură fie să aducă un beneficiu real și direct sănătății sale, fie să contribuie în mod semnificativ și cu un risc minim pentru persoana în cauză la dezvoltarea științei medicale“.

Actul normativ aflat în dezbaterea Parlamentului prevede, ca filtru contra abuzurilor, că aceste intervenții „se pot efectua numai cu consimțământul reprezentantului, al ocrotitorului legal sau, după caz, al mandatarului ori curatorului, precum și cu autorizarea instanței tutelare“.

Profesorul Vasile Astărăstoae, membru în Comitetul director de bioetică al Consiliului Europei, a explicat pentru Cotidianul că intrarea în vigoare a acestui text de lege ar transforma România într-o destinație privilegiată pentru experimentele medicale ale institutelor și companiilor occidentale.

„Marile companii sau cercetătorii vor migra spre România pentru a-și efectua cercetările interzise în țările lor“, a declarat Astărăstoae. Psihologul clinician Mugur Ciumăgeanu confirmă temerile profesorului Astărăstoae: „Cred că lucrul ăsta deja se întâmplă, pentru că în România accesul la pacienți se face cu destulă ușurință față de alte țări, în care există nenumărate filtre prin care se asigură că nu se ajunge la abuzuri“.

Profesorul Astărăstoae a explicat că, potrivit reglementărilor internaționale, „persoanele vulnerabile, cum sunt deținuții, femeile gravide, minorii sau persoanele lipsite de discernământ, nu pot fi subiecți de cercetare științifică decât dacă nu există altă posibilitate de tratament pentru bolile de care suferă și doar dacă aceste metode experimentale le aduc un beneficiu real”. În România, numărul studiilor clinice pe pacienți cu discernământ este oricum foarte mare în comparație cu țările occidentale, a completat Ciumăgeanu.

Ministerul Justiției a explicat pentru Cotidianul că tratatul semnat de România în 2001 numit și Convenția de la Oviedo „prevede că intervențiile în scop de cercetare științifică se pot efectua asupra minorilor sau majorilor care, din cauza unui handicap mintal, nu au capacitatea de a consimți numai dacă au autorizația reprezentantului său, a unei autorități sau instanțe desemnate prin lege“. Vasile Astărăstoae a identificat însă vulnerabilitatea proiectului în expresia „contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea științei medicale“. „Convenția de la Oviedo prevede că intervențiile se pot efectua strict în beneficiul pacientului, nu și în cel al cercetării medicale.“

Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice, consideră, la rândul ei, drept abuzivă această prevedere. „În cazul proiectului de Cod civil, dincolo de faptul că este permis acest lucru, nu ni se explică în nici un fel scopul «cercetării științifice», respectiv care este câștigul medical versus riscul pe care îl poate suferi minorul. Aceste articole trebuie retrase în întregime, indiferent de presupusele garanții pe care încearcă să le acorde consimțământul reprezentantului legal, al tutorelui ori curatorului persoanei «cobai». Întrebarea care rămâne este: de ce astfel de «cercetări științifice» neexplicitate ca atare în proiectul Codului civil trebuie să aibă loc pe cel mai vulnerabil grup de persoane, anume minori și persoane lipsite de discernământ?“, a declarat Georgiana Iorgulescu pentru Cotidianul.

La rândul său, ministrul Sănătății, Ioan Bazac, a declarat că va solicita Parlamentului eliminarea acestor prevederi și că va propune amendamente în acest sens. Referitor la acest subiect, comisarul european pentru Sănătate, Androulla Vassiliou, a spus că „la noi nu există o asemenea lege. Noi nu facem experimente nici pe animale, cum să facem pe oameni?“.

Informare după „capacitatea de înțelegere“
Proiectul noului Cod civil prevede că „persoana în cauză trebuie să fie în prealabil și în mod corespunzător informată cu privire la scopul, natura, consecințele și riscurile intervenției medicale“. Biroul de presă al Ministerului Justiției a explicat pentru Cotidianul cum poate fi informată asupra unei intervenții medicale persoana lipsită de discernământ. „Informarea se va face în mod «corespunzător», adică potrivit capacității sale de înțelegere“, a explicat Ministerul Justiției.