La alegerile europarlamentare din 7 iunie, potrivit legislaţiei, a
putut vota orice cetăţean român aflat în străinătate, care avea
domiciliul sau reşedinţa în străinătate sau care s-a aflat ocazional în
străinătate, care a împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta
de 18 ani şi care nu s-a înscris pe listele electorale ale unui stat
membru UE altul decât România. Aşadar, conform legii, la scrutin
au putut vota şi turiştii, la orice secţie de votare organizată în
străinătate. Ei au fost înscrişi pe liste suplimentare.
Actele de identitate pe baza cărora s-a putut vota au fost: cartea de
identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate
ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul
de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu,
paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar. Conform
legislaţiei în vigoare, la alegerile din 7 iunie 2009, în străinătate
nu s-a putut vota pe baza titlului de călătorie.
Cetăţenii români care s-au înscris pe listele de vot dintr-un alt stat
membru al UE, indiferent dacă au votat sau nu pentru aceste liste, nu
au mai avut dreptul să voteze şi pentru alegerea reprezentanţilor
României în Parlamentul European. De aceea, la prezentarea la secţia de
votare din străinătate, fiecare cetăţean român a fost verificat în
tabelul comunicat de Autoritatea Electorală Permanentă cuprinzând
cetăţenii care şi-au exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în
alt stat membru al UE.
În consecinţă, MAE a avertizat că această verificare poate genera o
oarecare întârziere în derularea procedurii de vot, cu precădere în
state din Europa. Ministerul le-a recomandat cetăţenilor români din
afara ţării să ţină cont de specificul votului în străinătate şi să se
prezinte din timp pentru a-şi exercita dreptul de vot.
Votarea a început şi în străinătate la ora 7.00, ora locală, şi s-a
desfăşurat până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare s-a închis. Pe uşa secţiei de votare s-au afişat orele între care s-a
desfăşurat procesul de votare.
La alegerile pentru PE, 89.373 de români din 24 de state membre ale UE
şi-au exprimat intenţia de a vota candidaţi din ţările unde îşi au
domiciliul sau reşedinţa, ei nemaiputând să voteze, în consecinţă,
candidaţii români. Dintre cei peste 89.000 de cetăţeni care au dorit să
voteze listele statului gazdă, 49.317 au fost din Spania, 28.467 au fost din
Italia, 3.555 din Marea Britanie, 2.432 din Ungaria şi 1.414 din
Germania.
În Belgia, 729 de români au renunţat să voteze pentru candidaţii
români, 708 în Franţa, iar în Austria 592. În Cehia şi Letonia a fost
înregistrată câte o cerere. Aceste date au fost primite de Autoritatea
Electorală Permanentă de la autorităţile electorale similare din
statele membre ale UE.
MAE şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au lansat în sprijinul
cetăţenilor români din străinătate, încă din luna aprilie, "Ghidul
alegătorului român din străinătate". Ghidul s-a regăsit în variantă
electronică pe site-ul MAE, la secţiunea dedicată alegerilor
europarlamentare, şi a prezentat sintetic, într-un limbaj accesibil, cele
mai importante elemente de noutate pe care le aduce Legea 33/2007,
privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European în
străinătate.
Condiţii şi acte necesare pentru votul românilor din străinătate
