La alegerile europarlamentare de duminică au putut vota toți românii din străinătate, inclusiv turiștii, pe baza pașaportului sau a buletinului, iar cei care au reședința sau domiciliul în alte state au putut vota pentru candidații statului respectiv, renunțând la dreptul de a alege candidați români.
La alegerile europarlamentare din 7 iunie, potrivit legislației, a putut vota orice cetățean român aflat în străinătate, care avea domiciliul sau reședința în străinătate sau care s-a aflat ocazional în străinătate, care a împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani și care nu s-a înscris pe listele electorale ale unui stat membru UE altul decât România. Așadar, conform legii, la scrutin au putut vota și turiștii, la orice secție de votare organizată în străinătate. Ei au fost înscriși pe liste suplimentare.
Actele de identitate pe baza cărora s-a putut vota au fost: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Conform legislației în vigoare, la alegerile din 7 iunie 2009, în străinătate nu s-a putut vota pe baza titlului de călătorie.
Cetățenii români care s-au înscris pe listele de vot dintr-un alt stat membru al UE, indiferent dacă au votat sau nu pentru aceste liste, nu au mai avut dreptul să voteze și pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European. De aceea, la prezentarea la secția de votare din străinătate, fiecare cetățean român a fost verificat în tabelul comunicat de Autoritatea Electorală Permanentă cuprinzând cetățenii care și-au exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al UE.
În consecință, MAE a avertizat că această verificare poate genera o oarecare întârziere în derularea procedurii de vot, cu precădere în state din Europa. Ministerul le-a recomandat cetățenilor români din afara țării să țină cont de specificul votului în străinătate și să se prezinte din timp pentru a-și exercita dreptul de vot.
Votarea a început și în străinătate la ora 7.00, ora locală, și s-a desfășurat până la ora 21.00, ora locală, când secția de votare s-a închis. Pe ușa secției de votare s-au afișat orele între care s-a desfășurat procesul de votare.
La alegerile pentru PE, 89.373 de români din 24 de state membre ale UE și-au exprimat intenția de a vota candidați din țările unde își au domiciliul sau reședința, ei nemaiputând să voteze, în consecință, candidații români. Dintre cei peste 89.000 de cetățeni care au dorit să voteze listele statului gazdă, 49.317 au fost din Spania, 28.467 au fost din Italia, 3.555 din Marea Britanie, 2.432 din Ungaria și 1.414 din Germania.
În Belgia, 729 de români au renunțat să voteze pentru candidații români, 708 în Franța, iar în Austria 592. În Cehia și Letonia a fost înregistrată câte o cerere. Aceste date au fost primite de Autoritatea Electorală Permanentă de la autoritățile electorale similare din statele membre ale UE.
MAE și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au lansat în sprijinul cetățenilor români din străinătate, încă din luna aprilie, "Ghidul alegătorului român din străinătate". Ghidul s-a regăsit în variantă electronică pe site-ul MAE, la secțiunea dedicată alegerilor europarlamentare, și a prezentat sintetic, într-un limbaj accesibil, cele mai importante elemente de noutate pe care le aduce Legea 33/2007, privind desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European în străinătate.
