Concurs REALITATEA.NET: La ski în Austria

RT Austria 15-23.02.2009 Colegi de tură: Daniela, Irina, Iuliana, Denisa, Sorin, Tibi, Cezar. Tura a avut ca scop schiul și ca urmare nu o să fie detalii prea multe în partea montană. În schimb Austria, Tirolul și Solden-ul în special cu zona schiabilă sunt de nota 20.

Să încep o descriere sumară pe zile ca de obicei.

Ziua 1 - duminică 15.02.2009: Prima zi de drum. Traseul a fost pe ruta București-Sibiu- Deva-Arad. Am plecat cu două mașini (Tibi, Denisa, Sorin, Irina si Iuliana, Dana, Cezar) și în cea mai mare parte a drumului am reușit să ne corelăm și să mergem în tandem. Sorin a aranjat la o gazdă în Arad și am rămas peste noapte acolo.

Ziua 2 - luni 16.02.2009. A doua zi de drum. Traseu: Arad-Nădlac- Budapesta- Viena-Innsbruck- Langenfeld. Mașina lui Tibi a ajuns mai repede identificând corect traseul. Noi am făcut un ocol de vreo 150 de km ratând o ieșire de pe autostrada și am ajuns până în Brenero în Italia pentru a ne putea întoarce. Nu mai zic de taxele de autostradă pe care a trebuit să le plătim în plus. M-a impresionat plăcut autostrada care nu are pic de groapă ca autostrăzile de la noi. Sunt zeci de legături și ieșiri din autostradă, benzinăriile nu sunt în autostradă și trebuie să ieși pentru a putea să alimentezi, au locuri de odihnă pe marginea autostrăzii, indicațiile sunt perfecte. Austriecii curăță zăpada de pe autostradă, chiar și în momentul în care a început să fulguie. Vreo 950 de km te duc până mult dupa Innsbruck.

Un alt element care m-a impresionat: la granița noastră îți cer acte de identificare. După ce ai trecut la unguri nu te mai întreabă nimeni de sănătate. Poți să mergi întins fără probleme. Punctul de graniță între Ungaria și Austria mai există acum doar ca și clădire și nu te mai verifică nimeni.

Pentru a ajunge la Innsbruck, autostrada merge vreo 80 de km prin Germania și trecerea graniței se face doar printr-o placă pe care scrie Bundesrepublik Deutscland sau Republik Osterreich. Dupa 1630 km Tibi a ajuns la destinație (cu conducere jumătate din drum Tibi, jumătate Denisa) și noi am mai mers încă vreo 150 de km în plus cu escapada noastrî prin Italia. Așa că, undeva pe la ora 20.00 ne-am cazat și noi la gazda din Langenfeld (15 km de Solden), unde aranjase Dana cu vreo 2-3 luni în urmă. Preț cazare: 150 euro/6 nopți cu mic dejun.

Ziua 3 - marți 17.02.2009. Zi cu ceață. Instalațiile de pârtie au funcționat doar în partea schiabilă de jos (pentru mai multe informații www.soelden. com). Dimineața am lăsat mașinile în parcarea gratuită de la Giggijoch, ne-am luat skipass pentru 5 zile (186 euro - program de la 8 la 16 pentru unele instalații și ore mai reduse pentru altele; 216 euro pentru 6 zile) și am urcat până la Giggijoch (2284m), punct intermediar pentru pârtii, pentru pârtiile 13 și 15 de încălzire. De aici înainte ne-am cam separat și am început să facem fiecare cât mai multe pârtii posibil. Tibi cu Denisa și Sorin cu prietena au schiat în grup, Iuliana a încercat ceva offroad și Dana a stat la început cu mine să-mi mai dau drumul ceva la schi.

Prima reușita peste 3000m pentru mine a fost pe pista 25 neagră până în vf Schwarzkogl de 3018m. La un moment dat a început să meargă și ea pe alte pârtii, fiindca eu mergeam prea încet. Ținea să ajungă cât mai sus posibil și a urcat cu gondola (în două etape) până la punctul de belvedere de pe Gaislashkogl (3048m). Nu ne-am corelat și eu o asteptam jos la baza gondolei și ea sus. Așa că a coborât după mine și eu între timp am urcat la 3048 pt vârf bănuind ca ea mai schiază pe sus.

Sus era o ceață de nedescris și un vânt destul de puternic. Am renunțat la coborârea pe schiuri pe pista 1 (destul de grea la momentul respectiv pentru mine) și am lăsat schiurile la gondolă.

Sunt de nota 10 austriecii ca civilizație. Poți să lași schiurile oriunde și le găsești fără probleme. Am urcat pe clăpari până pe Gaislachkogl (3058m - primul treimiar pentru mine) pe un vânt de 60-70 km/oră. Pentru două minute am stat lângă crucea de pe vârf fără a putea face poze. Aici sunt numele multor alpiniști ce au urcat pe vârf inscripționate pe câte un inel metalic. Am coborât până la baza cu gondola (1370m) și am încercat să urc iar să mă întâlnesc cu Dana. Ghinion: vântul putenic a făcut să se oprească gondola de la 2178 în sus. Așa că am așteptat-o pe Dana aici (stația de mijloc - mittelstation) și am trecut pe versantul celălălt al văii (Giggijoch) de unde am coborât la mașină pe pârtiile 20 și 22 negre (17.30 la mașina).

În fiecare seară masa și un duș ne-au trimis direct la somn.

Ziua 4 - miercuri 18.02.2009. S-a deschis ghețarul !!!!!! Ne-am bucurat enorm cu o seară înainte când ne-a spus Ernst (gazda) că s-a descis ghețarul. Așa că am urcat direct pe ghețar cu vreo 6 instalații consecutive. Până la 3250m am urcat cu gondola (-14 grade la stadionul de pe ghețar - Gletcher Stadion 2684m) și de aici cam pe -20 de grade am urcat până la 3340m la punctul de belvedere de pe Innere Schwarze Scheid de 3370m. Belvederea face parte din BIG 3 (3 puncte peste 3000m amenajate și la care se poate ajunge prin mijloace de transport). N-am reușit să fac poze, fiindcă mi s-au descărcat acumulatorii. Ne-am întors la gondolă la schiuri și pe pista 38 am pornit prin tunelul schiabil pe partea cealaltă a ghețarului (Tiefenbach) . Aici ne-am jucat pe toate pârtiile (albastre și rosii). Bineînțeles că nu am ratat al doilea punct din BIG 3, o platformă aflată la 3248m într-o șa de lângă vârful Tiefenbachkogl (3309m).

După câteva ore pe ghețar am urcat la 3051m și apoi pe celelalte piste (31, 32, 33, 34) ne-am plimbat intre 3250m și stadion. Cam pe la ora 14.00 am pornit pe vale (pista 30) pe un drum la care trebuie sa împingi în bețe pe zonele plate și apoi pe pistele 9 și 7 până la Gaislachkogl Tal, pentru a urca iarăși la Gaislachkogl, la al treilea punct din BIG 3 (panorama de la 3048m). După o pauză foto am coborât pe pistele 1, 2, 3, 4, 5 cu variante separat. Am stabilit cu Dana să ne întâlnim la 16.00 la ultimul scaun spre Giggijoch. Dana cu Iuliana erau acolo la 16.00 și fiindcă eu am întârziat (am încercat să fac pistele la rând și nu am reușit decât până la pista 8), au urcat pentru a avea cu ce să coboare. Cu ultimul scaun am urcat și eu și după pista 12 am luat gondola până jos pentru a deschide mașina până vin ele. Nu m-am gândit să le sun și m-au așteptat vreo oră prin Intersportul de lângă parcarea multietajată.

Ziua 5 - joi 19.02.2009. S-a stricat vremea și nu am mai putut urca pe ghețar (vânt puternic, pericol de avalanșe). Totuși am stat pe pârtiile deschise cam de la ora 9.00 până pe la 16.00. Colegii (în special Sorin) au fost la Aqua Dome (bazine cu apă termală, saună, tobogane etc) pentru relaxare (26 euro full pentru 3 ore).

Ziua 6 - vineri 20.02.2009. Vremea s-a menținut destul de urâtă, cu ceață și ninsoare și tot nu am putut urca pe ghețar. Nimic nu ne-a împiedicat să ne jucăm pe pârtiile de la altitudine mai mică. Seara am reușit să le aduc o veste bună Iulianei și Danei: se deschiseseră pârtiile de pe ghețar. Deci a doua zi iarași sus. Seara am mâncat la un restaurant din Solden la prețuri destul de decente (36 de euro 2 feluri de mâncare pentru fiecare).

Ziua 7 - sâmbătă 21.02.2009. Ultima zi de skipass (pentru Dana, Denisa și pentru mine). Ne-am plimbat puțin pe 14 de vreo 2-3 ori, 11 de vreo 3 ori și 16 pe care nu o făcusem și am urcat pe ghețar până la stadion (pauză de poze) și apoi mai sus până la 3250m. O pauză de vreo 4 coborâri am făcut înainte de Gletcherexpress pe pista 25 neagra. Pe Denisa a început să o doară un picior și a renunțat treptat la pârtie, după vreo trei coborâri pe 31 și 32 pe o ceață extrem de deasă (prima dată cu teleschiul de la 2991 la 3250m). Am urcat până la 3250 cu gondola pe ghețar.

Vântul și ceața ne-au oprit să mai urcâm la 3340m pentru poze. De data asta mi-am ținut acumulatorii în mănușă, ca să rămână calzi. Ne-am jucat puțin pe pârtiile de pe ghețar (cu o scurtă vizită pe platforma de la Tiefenbachkogl 3250m) și pe la 13.10 eram la 3051m pentru a coborî pe partea cealaltă (eu cu Dana). Ne-am propus să vedem în cât timp putem face cea mai mare diferență de nivel pe pârtie. Așa că am ales ca traseu pistele 34, 30, 6, 7 și 9. Am pornit în viteză pe 34 ca să avem avânt pentru 30 și apoi mai departe în jos. Nu ne-am mai oprit decât jos la gondolă și când ne-am uitat la ceas am văzut că am facut 1680 m diferență de nivel în 20 de minute și mai aveam destul timp de schi. Așa că ne-am jucat ceva pe 1, 2, 3, 4, 5 și mai jos, pe 10.În ultima coborăre ne-am filmat unul pe altul și ca urmare coborârea pe pistele 1, 3, 5, 6, 7 și 9 a durat mult mai mult decât de obicei.

Seara ne-am plimbat prin oraș să găsim ceva suveniruri pentru acasă si am mai luat ceva de mancare din SPAR (un fel de Mega Image de la noi) pentru drum. Seara ne-am cam retras la somn mai devreme decât de obicei.

Ziua 8 - duminica 22.02.2009 Am stabilit cu Iuliana (cu greu fiindcă avea skipass pentru toată ziua) să mergem la 11.00 să o luâăm de la gondolă și să pornim spre țară. Tibi vroia să plece pe la 13.00 și am considerat că e destul de târziu. Până la 12.00 ne-am învârtit prin Solden și am fost fericit că am găsit steaguri pentru ai mei la singurul magazin de suveniruri deschis duminică dimineața. De altfel, toate magazinele se închid seara la ora 18.00-19.00, restaurantele la ora 21.00 și duminică puține magazine au deschis și asta de la ora 15.00-16.00 până la 18.00. Așadar am pornit înapoi pe lungul drum spre casă : 11 ore pe autostradă pana în Mako (înainte de granița Ungariei cu România) unde ne-am și cazat la o pensiune (15 euro cazare, 3 euro mic dejun). Drumul a fost practic continuu (1002 km) cu două pauze de 10 minute (una în Germania și alta pentru alimentare cu benzină lângă Viena). Tibi intrase în țară și au dormit undeva în Nădlac.

Ziua 9 - luni 23.02..2009. Pe la 10.30 am plecat din Mako și am alimentat după granița (Nădlac) fiindcă benzina e mai scumpă la unguri decât la austrieci și la români. Drumul a fost in sens invers celui din prima zi și undeva in jurul orei 21.00 am ajuns în București (630km) după două zile lungi și plictisitoare. Cheltuieli:cca 80 euro/persoană benzină (consum 7l/100 km) 150 euro cazare,186 euro skipass/5 zile vignete: Ungaria 12 euro, Austria 7.7 euro pe 10 zile, taxe autostradă : spre Italia 1.1 euro, 7 euro Austria cheltuieli personale cu cadouri și masa. Ce diferență între Alpi, Austria, Tirol, Germania și Romania! Avem și noi o țară frumoasă, păcat că e locuită!