Ultima apariţie publică a lui Jarre a fost în 2008, când a primit Ursul de Aur, ca recunoaştere a întregii sale cariere, cu ocazia Festivalului de Film de la Berlin.
Compozitorul suferea de cancer şi se retrăsese din activitate în 2001.
Maurice Jarre a realizat prima coloană sonoră de film în 1952, la cererea cineastului Georges Franju, pentru scurt-metrajul "Hotelul invalizilor", după care au urmat producţii celebre, ca "Isus din Nazareth" (1976, regia - Franco Zeffirelli), "Cercul poeţilor dispăruţi" (1989, Peter Weir) şi "Fantoma" (1990, Jerry Zucker). Compozitorul şi-a celebrat aniversarea a 50 de ani de carieră în 2006, concertând în oraşul său natal, Lyon, în prezenţa fiului său, nu mai puţin cunoscutul Jean-Michel Jarre.
Maurice Jarre mărturisea că şi-a descoperit chemarea către muzică atunci când, copil fiind, a ascultat ce-a de-a doua Rapsodie ungară a lui Liszt, în interpretarea lui Léopold Stokowski. După ce a urmat studii muzicale, a format, în 1946, un duo celebru, alături de compozitorul Pierre Boulez.
De-a lungul carierei, Maurice Jarre a fost premiat de Academia Americană de Film pentru pentru "Lawrence al Arabiei" (1962), "Doctorul Jivago" (1965) şi "Drumul Indiilor" (1984). A compus muzica pentru peste 150 de filme, lucrând cu nume mari ale cinematografiei, printre care Franco Zefirelli, John Frankenheimer, Luchino Visconti şi Alfred Hitchcock.
"Primele trei note ale unei melodii, apoi ritmul şi armonia. Apoi, totul stă în echilibru, în liant şi în fluiditate, ca la Mozart. Nu cred în improvizaţie", spunea Jarre despre propria reţetă a succesului muzical.
Compozitorul Maurice Jarre a încetat din viaţă
