Cine este Klaus Johannis

De acum zece ani,  Klaus Johannis nu a bătut deloc pasul pe loc. A fost ales de trei ori primar al Sibiului, a schimbat fața orașului, o recunosc și criticii, și a început să lucreze la un mit: cel al gospodarului, al tehnocratului meticulos, portret întruchipat pentru o vreme și de Theodor Stolojan și Mugur Isărescu.

În vârstă de 50 de ani, Johannis a șocat pe toată lumea în 2000 când, reprezentând Forumul Democrat al Germanilor din România, a câștigat Primăria Sibiului. Asta în condițiile în care în oraș nu mai locuiau mai mult de 3.000 de sași. Proporțiile triumfului au surprins chiar și FDGR-ul, care a pierdut un loc de consilier local în favoarea celorlalte partide, pentru că nu-și pusese pe listă atât de mulți oameni.

Fără simpatii politice manifeste față de partidele de la București, Johannis a știut în primul său mandat să guverneze local cu PSD. A făcut-o timp de patru ani fără incidente, iar în vara lui 2004 a câștigat din primul tur de această dată un nou mandat, cu unul din cele mai mari scoruri din țară. FDGR-ul condus de el a obținut majoritatea în Consiliul Local, a preluat șefia Consiliului Județean Sibiu, și a câștigat și alte câteva primării cheie în județ: la Mediaș și Cisnădie. În toamnă, Johannis a făcut o mișcare politică surprinzătoare: a întors armele la timp. Și-a declarat public susținerea pentru candidatul Alianței D.A. la președinție, Traian Băsescu. Iar gestul său se prea poate să fi contat, pentru că Băsescu a obținut la Sibiu, unul din cele mai mari scoruri.

De numele lui Klaus Johannis se leagă probabil cel mai important proiect cultural al ultimei jumătăți de secol din România: Sibiu 2007 Capitală Culturală a Europei. În câțiva ani, beneficiind de sprijinul financiar al Guvernului, orașul s-a reclădit din temelii. Și nu e o figură de stil. Timp de un an, Sibiul a fost scenă și gazdă pentru sute de manifestări artistice, pentru festivaluri de film, teatru, concerte, pentru sute de mii de turiști veniți din toate colțurile lumii. În aceste condiții, Johannis nu avea cum să piardă un al treilea mandat, obținând iarăși o majoritate covârșitoare la alegerile din vara anului trecut: 88% din voturi. Ferit de criticile presei locale, numele său a fost vehiculat într-un scandal în justiție legat de retrocedarea unor imobile către familia sa în centrul orașului.

Klaus Johannis a fost anunțat de presă de-a lungul timpului ca posibil ambasador în Germania, candidat la președinția României, chiar purtând o discuție cu premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu în acest sens, și pentru postul de premier.

Extrem de sigur pe el, politicos, dar glacial, zgârcit în declarații, tipic german, Klaus Johannis a întruchipat de-a lungul timpului prototipul ardeleanului care pare să privească cu scepticism spre ceea ce se întâmplă în "politica de la București". O lăsa să se înțeleagă și într-un interviu acordat în primăvara acestui an ziarului Cotidianul. Întrebat în aprilie când a fost ultima oară la București, edilul Sibiului a răspuns sec: "În toamna anului trecut". Refuza pe același ton să spună ce i-a plăcut în Capitală și ce i-a displăcut, rezumându-se la a spune că Bucureștiul "e un oraș complicat".  Recunoștea că nu are niciun prieten, amic sau partener în Capitală.

REALITATEA.NET - Proiect de președinte - episodul 8: Klaus Johannis, neamțul

Politicienii români în opinia lui Johannis

În același interviu, Johannis îi caracteriza și pe principalii trei prezidențiabili de astăzi. Despre președintele Traian Băsescu, cu care și-a înghețat relațiile după 2007, afirmă că a stat prea puțin în fruntea Bucureștiului pentru a-l putea caracteriza drept un primar bun, iar că la Cotroceni, mandatul său a fost dominat de certurile cu premierul Tăriceanu. Despre Mircea Geoană spunea "vine dintr-o zonă care în lume dă politicieni, cred că și domnul Geoană mai are șanse să mai crească”. Nici cu cel care i-a făcut acum oferta de a deveni premier, liderul PNL, Crin Antonescu, nu era mai generos: „Este primul politician de vârf care nu vine din altă parte decât din politică, un politician tânăr, care cred că are șanse să devină mai cunoscut decât e acum”.

Tot atunci, Johannis își recunoștea ambițiile politice naționale. "Nu vreau să exclud din evoluția politică pentru următoarele decenii vreo linie, dar acum nu intenționez să plec din Sibiu", spunea primarul Sibiului, întrebat dacă ar renunța la Sibiu pentru a conduce Guvernul. În privința candidaturii la președinție, Johannis a spus "nu în toamna acestui an".