China și-a intensificat propaganda pentru a marca eșecul rebeliunii tibetane

Din 10 până la 28 martie 1959, o revoltă împotriva tutelei chineze a zguduit capitala tibetană Lhassa, dar a fost reprimată de Armata populară pentru eliberare. La 17 martie, Dalai Lama a fugit în India.

Mai multe spectacole și o expoziție mare celebrează în capitala chineză "reforma democratică din Tibet" și sfârșitul regimului teocratic, descris ca "un infern pentru milioane de oameni".

Pe de altă parte organizațiile chineze pentru drepturile omului au  lansat un site special în limbile chineză, engleză, franceză și germană pentru a arăta "adevăratul" Tibet, în texte, fotografii și înregistrări video (www.tibet328.cn).

La 28 martie, autoritațile vor marca prima zi de "emancipare a sclavilor" eliberați în urmă cu 50 de ani de către China, când un comunicat semnat de premierul de atunci Zhou Enlai a anunțat eșecul rebeliunii și dizolvarea guvernului local.

Campania de comunicare, în care Dalai Lama este descris ca un agitator separatist, contrastează cu represiunea prezentată de tibetanii din exil sau de organizațiile care îl susțin pe liderul spiritual în statele occidentale. Potrivit mai multor experți, această ofensivă este destinată în primul rând publicului chinez.

În această campanie, presa străină reprezintă adeseori o țintă, fiind acuzată că nu prezintă o imagine "fidelă" a Tibetului. În același timp însă, Beijingul nu autorizează reportajele independente și nu permite pe teritoriul său decât călătorii de presă strict încadrate.