Comisia Europeană (CE) a dat în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru omisiuni repetate de conformare la legislația comunitară de protecție a păsărilor sălbatice, deși Bruxelles-ul a trimis mai multe scrisori de avertizare, a anunțat, joi, executivul european.
Pe 6 octombrie, ministrul interimar al mediului, Elena Udrea, declara că România se află în procedură de infringment la Curtea Europeană de Justiție pentru nerespectarea angajamentelor asumate privind ariile protejate.
În urma aderării sale la Uniunea Europeană în 2007, România trebuia să desemneze mai multe zone de protecție a păsărilor, însă procesul legislativ a fost lent și, deși s-au făcut unele progrese, România nu și-a onorat încă toate angajamentele asumate în domeniul conservării naturii. Astfel, în România, unde trăiesc 12 specii amenințate cu dispariția la nivel mondial, încă este nevoie de statut juridic de protecție pentru mai bine de un milion de hectare, așa cum fusese prevăzut inițial.
"Păsările sunt un barometru al biodiversității. Protejarea habitatelor acestora are deci o importanță vitală. Biodiversitatea este o resursă prețioasă, iar irosirea ei este în detrimentul nostru. De aceea, cer cu insistență României să corecteze aceste deficiențe și să instituie imediat protecția necesară", a spus comisarul european pentru mediu Stavros Dimas.
Teritoriul României adăpostește numeroase specii de păsări, dintre care numai în Delta Dunării trăiesc peste 320 de specii. România ar fi trebuit să desemneze, pentru păsările sălbatice, suficiente zone protejate (arii de protecție specială, APS), obligație prevăzută în Directiva Păsări.
"Conform tratatului european, statele membre pot ajunge în instanță pentru omisiuni repetate de conformare la legislația comunitară", se mai arată în comunicatul CE.
Bucureștiul a primit un prim avertisment scris în octombrie 2007, moment până la care nu fusese desemnată nicio arie de protecție specială. Ulterior, România a desemnat 108 APS, dar alte 21 au fost omise, deși fuseseră inițial prevăzute pentru acordarea acestui statut. În plus, unele APS desemnate sunt mult mai mici decât ar trebui să fie și peste un milion de hectare, reprezentând circa 30% din zonele identificate inițial ca arii importante pentru păsări, nu beneficiază de protecție la ora actuală.
În septembrie 2008, Comisia a transmis României un al doilea și ultim avertisment scris, dar România nu a răspuns prin niciun angajament oficial și nici nu a terminat de desemnat zonele protejate, motiv pentru care este acum citată în fața Curții Europene de Justiție.
Natura Europei este ocrotită prin două acte legislative fundamentale – Directiva Păsări și Directiva Habitate. Prima obligă statele membre să desemneze o serie de situri adecvate ca arii de protecție specială (APS) pentru conservarea păsărilor sălbatice. Desemnarea APS trebuie să se bazeze pe criterii științifice obiective și verificabile.
Conform Directivei Habitate, fiecare stat membru trebuie să întocmească o listă a siturilor de importanță comunitară (SIC) de pe teritoriul său, situri care pot contribui semnificativ la conservarea speciilor și tipurilor de habitate valoroase ale continentului.
APS și ASC alcătuiesc rețeaua de zone protejate Natura 2000, cel mai important instrument al UE pentru conservarea habitatelor naturale și a speciilor de plante și de animale care trăiesc în perimetrul acestora.
În total, ariile protejate din România însumează 4,26 milioane hectare, respectiv 17,87% din suprafața terestră a țării, potrivit datelor WWF România.
