CCR a admis, miercuri, sesizarea președintelui Băsescu privind sporurile obținute în instanță de magistrați și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul și Guvernul, pe de altă parte.
Potrivit Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Președintele Traian Băsescu a anunțat la începutul lunii mai că a sesizat Curtea Constituțională pentru că nu consideră că este normal ca puterea judecătorească "să încerce să-și atribuie o prerogativă pe care nu o are prin Constituție, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".
CCR precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituția României. Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie.
"În virtutatea prerogativelor constituționale pe care le am, m-am adresat astăzi Curții Constituționale cu cererea de soluționare a unui conflict juridic dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul și Guvernul României, pe de altă parte. Motivul acestei acțiuni este depășirea atribuțiilor puterii judecătorești", a spus președintele Băsescu.
Mona Pivniceru, președintele Asociației Magistraților, s-a declarat șocată de această decizie și a declarat că din punctul său de vedere "judecătorii încep să fie prigoniți în România așa cum erau preoții în anii 40". "Curtea Constituțională nu crează dreptrui și nici nuinterzice drepturi în România. Unjudecător ca orice alt cetățean se poate judeca", a spusMona Pivniceru, președintele AMR.
