Vechiul și viitorul ministru democrat-liberal al Economiei, Adriean Videanu, vrea să includă proiectul Roșia Montană în programul de guvernare pentru ca acesta să poată demara cât mai repede. UDMR l-a blocat, însă, în trecut, prin miniștrii săi, pentru că el ar fi periclitat mediul. Miza o reprezintă cel mai mare zăcământ de aur din Europa, care ar urma să fie exploatat de canadienii de la Gabriel Resources.
Nici nu au început să guverneze din nou împreună că între PD-L și UDMR ar putea apărea primele fricțiuni. Nu pe tema Ministerului Culturii, cel pe care vicepreședintele PD-L, Cezar Preda, nu îl voia cedat maghiarilor, și nici pe cea a Ministerului Dezvoltării, pe care senatorul UDMR Frunda Gyorgy l-ar dori sub conducerea lui Borbely Laszlo, și nu a Elenei Udrea. Vineri a mai apărut un punct pe agenda posibilelor motive de neînțelegere: aurul de la Roșia Montană.
"Vreau pornirea acestui proiect cât mai curând posibil", a declarat ministrul desemnat al Economiei, Adriean Videanu, cel care vrea să-l includă în programul de guvernare. Udemeriștii au fost, însă, cei care s-au opus alături de mai multe ong-uri exploatării zăcământului din Munții Apuseni de către firma canadiană Gabriel Resources pe motiv că folosirea cianurilor și exploatarea în sine ar afecta puternic mediul înconjurător.
Maghiarii, care vor deține din nou Ministerului Mediului, prin Borbely Laszlo, nu par încântați nici acum prea mult de idee. Fostul ministru al Mediului din Guvernul Tăriceanu, Korodi Attila, spune că cei care cred că exploatarea de la Roșia Montană va reuși să scoată țara din criza economică, se înșeală. Asta pentru că, potrivit liderului maghiar, prima sapă ar putea fi dată abia peste patru ani, or, România ar trebui să iasă în criză la anul sau în 2011.
Până atunci însă, compania canadiană va trebui să-și rezolve problemele pe care le are în justiție cu proiectul. "Eu cred că până să discutăm despre Roșia Montană ar trebui să includem în programul de guvernare o reașezare a industriei mineritului. Roșia Montană este o speță, care văd că este invocată ca soluție pentru ieșirea din criză. Am citit toată literatură în limba română despre criza economică din România, iar ieșirea este estimată pentru 2010-2011. Discutând cu specialiștii, se pare că abia peste 4 ani ar putea să se introducă prima sapă acolo, iar asta înseamnă că această exploatare nu ar putea să scoată țara din criză. Din punct de vedere juridic această companie – Gabriel Resources – nu și-a îndeplinit toate obligațiile asumate", a declarat Korodi pentru REALITATEA.NET.
Fostul ministru susține că firma canadiană trebuie să obțină în instanță permisiunea de a continua procesul de evaluare a impactului asupra mediului, unul care poate fi constestat de ong-uri sau de orice persoană. Iar asta l-ar putea bloca din nou. "În măsura în care toate condițiile vor fi îndeplinite, proiectul își poate găsi loc pe agenda României în următorii ani. Cred că PD-L și UDMR sunt de acord că legea trebuie respectată", apreciază acesta.
Frăție udemerist-peremistă pentru interzicerea folosirii cianurilor
Un alt reprezentant al UDMR, actualul consilier prezidențial Eckstein-Kovacs Peter, a ințiat, pe vremea când era senator, alături de peremistul Gheorghe Funar, un proiect de lege care prevedea interzicerea folosirii cianurilor în exploatările miniere din România. Adoptarea acestuia ar fi făcut practic imposibilă continuarea proiectului de la Roșia, numai că inițiativa a rămas înțepenită prin Parlament.
Băsescu nu a spus nici nu, nici da Roșiei Montana
Întrebat de mai multe ori în recenta campanie prezidențială de subiectul Roșia Montana, Traian Băsescu nu s-a pronunțat contra exploatării aurului de acolo, dar nici pentru aceasta. A preferat să spună că este nevoie de o evaluare independentă, iar în funcție de aceasta, guvernul ar urma să ia o decizie.
Dimensiunea proiectului
Proiectul prevede închiderea actualei exploatări miniere a firmei Minivest și organizarea celei mai mari exploatări aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantități de aproximativ 300 tone de aur și 1600 tone de argint, prin metoda excavărilor la suprafață, în patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care însemnă extragerea unei cantități de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterilă va fi depozitată în două halde (Cetate, 66 hectare și Carnic, 70 ha). Nămolul epuizat, rezultat în procesul tehnologic după extracția aurului și argintului, va fi acumulat într-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone și o suprafață estimata la cca. 100 hectare (600 ha după alte surse), în spatele unui baraj înalt de 180 metri, construit din rocă sterilă. Proiectul ar urma să se desfășoare pe o perioadă de 17 ani. Tehnologia folosită se bazează pe extragerea aurului prin tratarea minereului măcinat cu soluție de cianura de sodiu.
În calitatea de acționar majoritar, firma RMGC va obține 80% din profit, potrivit conducerii Academiei Române.
Academia Română s-a opus proiectului
Reprezentanții Academiei Române s-au opus proiectului de la Roșia. Într-o declarație dată publicității în urmă cu mai bine de o lună, Academia Română atrage atenția asupra pericolelor și pagubelor pe care le-ar produce această exploatare.
Documentul poate fi consutat AICI
