Unele o mai îndulcesc cu câte un croasant mâncat o dată pe săptămână cu copiii lor la o cafenea, ori cu câte o rară seară la operă, în timp ce altele, prea însingurate şi epuizate, ajung să zboare departe de ea, înapoi în România.
Cu ani în urmă, pentru Elena din Târgovişte, să plece din ţară era un scenariu rupt dintr-un vis rău: "Eram o familie, de ce să vreau să plec? Apoi soţul meu şi-a găsit o altă consoartă în Israel, s-a gândit că i-ar sta mai bine însurat cu o evreică şi am început să mă descurc din ce în ce mai greu din salariul de vânzătoare. Ştiţi bine că se făcea un pic foamea, erau facturi de plătit, aveam o fată. Am vorbit în stânga şi în dreapta şi m-am gândit să fac pasul ăsta, că în România ajungeam să cerşesc pe stradă."
