Arestarea lui Polanski la Zurich afectează imaginea de neutralitate a Elveţiei, scriu publicaţiile

"De ce nu ne mai iubeşte lumea", se întreba, miercuri, ziarul elveţian "Le Matin" citând comentariile acerbe apărute în presa străină în ultimele zile. Pentru publicaţie, nu există nicio îndoială că arestarea lui Polanski la sosirea sa în Elveţia, pe baza unui mandat de arestare american, a fost picătura de apă care a umplut paharul. Episodul arestării lui Polanski a fost pretextul pentru a reveni asupra problemelor mai dureroase, explică "Le Matin".

În câteva luni, Elveţia a fost obligată să îşi divulge secretul bancar, să se plece în faţa liderului libian Muammar Gadaffi înfuriat de arestarea fiului său Hannibal la Geneva pentru rele tratamente aplicate unor angajaţi şi să dezvăluie fiscului american numele a 4.450 de clienţi ai băncii UBS. "Ţara traversează o perioadă dificilă, care se prelungeşte", recunoaşte profesorul de politologie Pascal Sciarini de la Universitatea din Geneva. Pentru acesta, lipsa iubirii pentru Elveţia datează din anii '90, încă de la problema activelor nerevendicate (averile victimelor Holocaustului plasate în bănci elveţiene).

Ziarul "24 heures" consideră că imaginea Elveţiei a fost pătată de-a lungul timpului de "vecinii francezi". "Imaginea unei Elveţii idilice şi tolerante a fost ştearsă cu mult timp în urmă în memoria franceză", adaugă cotidianul.
Pentru profesorul de la Institutul de înalte studii internaţionale din Geneva, Pierre Hazan, Elveţia suferă de o absenţă a culturii de criză, care o face incapabilă de a gestiona propriile diferende internaţionale. În plus, odată cu finalul războiului rece, ţara a pierdut locul privilegiat de contact între est şi vest, explică Hazan.

"Elveţia încearcă astăzi să îşi redefinească rolul, angajându-se în afaceri internaţionale, menţinându-şi rolul tradiţional de mediator", susţine Hazan, estimând că o neutralitate mai activă ar fi una dintre soluţiile problemelor de imagine.