Elveția, până acum imaginea neutralității și a calmului, este izolată și nu mai este agreată din cauza problemelor actuale precum dezvăluirea secretul său bancar, conflictul cu Libia, tendințele xenofobe ale dreptei populiste și arestarea lui Roman Polanski.
"De ce nu ne mai iubește lumea", se întreba, miercuri, ziarul elvețian "Le Matin" citând comentariile acerbe apărute în presa străină în ultimele zile. Pentru publicație, nu există nicio îndoială că arestarea lui Polanski la sosirea sa în Elveția, pe baza unui mandat de arestare american, a fost picătura de apă care a umplut paharul. Episodul arestării lui Polanski a fost pretextul pentru a reveni asupra problemelor mai dureroase, explică "Le Matin".
În câteva luni, Elveția a fost obligată să își divulge secretul bancar, să se plece în fața liderului libian Muammar Gadaffi înfuriat de arestarea fiului său Hannibal la Geneva pentru rele tratamente aplicate unor angajați și să dezvăluie fiscului american numele a 4.450 de clienți ai băncii UBS. "Țara traversează o perioadă dificilă, care se prelungește", recunoaște profesorul de politologie Pascal Sciarini de la Universitatea din Geneva. Pentru acesta, lipsa iubirii pentru Elveția datează din anii '90, încă de la problema activelor nerevendicate (averile victimelor Holocaustului plasate în bănci elvețiene).
Ziarul "24 heures" consideră că imaginea Elveției a fost pătată de-a lungul timpului de "vecinii francezi". "Imaginea unei Elveții idilice și tolerante a fost ștearsă cu mult timp în urmă în memoria franceză", adaugă cotidianul.
Pentru profesorul de la Institutul de înalte studii internaționale din Geneva, Pierre Hazan, Elveția suferă de o absență a culturii de criză, care o face incapabilă de a gestiona propriile diferende internaționale. În plus, odată cu finalul războiului rece, țara a pierdut locul privilegiat de contact între est și vest, explică Hazan.
"Elveția încearcă astăzi să își redefinească rolul, angajându-se în afaceri internaționale, menținându-și rolul tradițional de mediator", susține Hazan, estimând că o neutralitate mai activă ar fi una dintre soluțiile problemelor de imagine.
