Printre motivele pe care ARACIS, instituţie publică responsabilă de acreditarea cursurile universitare, le invocă pentru desconsiderarea topului realizat de CUC se numără metodologia folosită în analizarea universităţilor şi excluderea din top a universităţilor particulare. Principala problemă a topului ar fi, în opinia ARACIS, faptul că evaluarea universităţilor s-a făcut prin analizarea unei singure facultăţi, aleasă la întâmplare, şi că evaluatorii nu ar fi avut pregătirea necesară pentru a realiza astfel de analize.
În aceste condiţiii, este motivul pentru care ARACIS solicită prezentarea publică a modului concret în care a fost elaborat topul, precum şi lista evaluatorilor folosiţi în procesul de evaluare, cu indicarea clară a competenţelor acestora.
"Într-o vreme a topurilor de orice fel, ne putem întreba dacă, în condiţiile de generare a unui top al integrităţii, metodologia improvizată aplicată de CUC nu a condus mai mult la rezultate cu valoare publicitară, şi nu la sprijinirea universităţilor pentru a-şi îmbunătăţi indicii de transparenţă şi integritate sau la a oferi publicului o imagine clară şi nedistorsionată", se arată într-un comunicat remis presei, joi, de ARACIS.
În clasamentul integrităţii universităţilor de stat din România, pe ultimele locuri se află Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară şi Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", ambele din Bucureşti.
În funcţie de locul în topul integrităţii, universităţilor le-a fost asociat un număr între una şi cinci stele. Primele în top, altfel spus cele mai integre instituţii de învăţământ superior din ţară, sunt Universităţile de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, Universitatea "Al. Ioan Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice Bucureşti şi Universitatea Maritimă Constanţa, care au "cotate" cu patru stele. Universitatea Politehnica Bucureşti, aflată pe locul şase, a primit trei stele. Nicio instituţie de învăţământ superior de stat din România nu a fost "cotată" cu cinci stele de către CUC.
Odată cu topul, CUC a făcut public un raportul Competiţiei Corectitudinii Universitare. Potrivit acestuia, nepotismul este una dintre caracteristicile principale ale universităţilor româneşti, în 95% dintre instituţiile de învăţământ superior de stat existând un număr ridicat de familii. Acelaşi raport arată că plagiatul este tolerat în 71% dintre universităţile de stat din România, iar fenomenul este răspândit mai ales printre profesori, care de multe ori îşi pun numele pe lucrări ştiinţifice traduse din jurnalele străine. În plus, mai mult de jumătate dintre universităţile din România au fost penalizate după anchete ale autorităţilor pe cazuri de corupţie, hărţuire sexuală, discriminare sau fraude financiare, se mai menţionează în raport.
Raportul Competiţia Corectitudinii Universitare a fost realizat după ce echipe formate din experţi şi studenţi au evaluat 42 dintre cele 56 de universităţi de stat din ţară, pe criteriile transparenţă şi corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei şi management financiar. Evaluarea s-a făcut în perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009, după întâlniri cu conducerea instituţiilor, cu studenţii acestora, cu sindicatele şi cu alte părţi interesate, dar şi după trimiterea de solicitări la care trebuia să se primească răspuns în termenul legal. Evaluarea universităţilor s-a făcut prin investigarea unei facultăţi aleasă prin tragere la sorţi din cadrul instituţiilor.
CUC a alăturat raportului Grupul de iniţiativă al CUC este format din Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Asociaţia Ad Astra, Asociaţia FAR, Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia Profesională pentru Educaţie şi Cercetare EduCer din România, Centrul Euroregional pentru Democraţie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Colegiul Noua Europa, Grupul pentru Dialog Social, Grupul pentru Reforma Universitară, Societatea Academică din România, Societatea Română de Ştiinte Politice, Solidaritatea Universitară.
ARACIS a contestat Topul Integrităţii Universităţilor Româneşti
