Autoritatea Electorală Permanentă a realizat o simulare în baza voturilor exprimate în fiecare colegiu uninominal, aplicând un sistem uninominal majoritar. Astfel, AEP a aplicat modelul "câştigătorul ia totul" pentru votul uninominal într-un singur tur de scrutin, fără redistribuire, prin care candidatul cu cele mai multe voturi din colegiu ar fi obţinut mandatul.
Într-o asemenea situaţie, PD-L ar fi obţinut 138 de deputaţi şi 58 de senatori, în timp ce PSD+PC ar fi avut 117 deputaţi şi 55 de senatori, adică, diferenţa dintre cele două formaţiuni ar fi fost de 24 de parlamentari în favoarea democrat-liberalilor. Totodată, PNL ar fi obţinut 37 de deputaţi şi 15 senatori, în timp ce UDMR ar fi avut 23 de deputaţi şi 9 senatori.
De asemenea, în cazul unui scrutin uninominal în două tururi, similar celui pentru alegerea preşedintelui României, în care participă primii doi candidaţi clasaţi în fiecare dintre colegiile în care nu s-a acordat mandatul direct (50% plus unu din primul foc). Într-un astfel de scenariu, s-ar fi confruntat în turul al doilea, din partea PD-L, 272 de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, cu alţi 244 de candidaţi ai PSD, dar şi cu 82 de candidaţi ai PNL, 28 de candidaţi ai UDMR şi 4 independenţi.
La fel, în cazul alegerilor pentru Senat, ar fi intrat în turul doi 118 candidaţi PDL, 106 candidaţi PSD, 35 ai PNL, 13 ai UDMR, un candidat din partea Partidului Verde Ecologist şi un independent.
Toate aceste calcule ar fi dat o alta configuraţie a Parlamentului, cu alt raport de forţe decât cel actual, unde PD-L a obţinut 166 de mandate, iar PSD - 163 de mandate. Liberalii şi-au adjudecat 93 de mandate, în timp ce UDMR a reuşit să trimită în Parlament 31 de reprezentanţi.
Culmea uninominalului: un mandat pierdut cu 49,6%, pe lângă unul câştigat cu 2%.
AEP mai remarcă faptul că, "deşi introducerea votului uninominal a fost mobilul modificării sistemului electoral, rezultatele au relevat că doar 21% dintre senatori şi 26% dintre deputaţi au intrat in Parlament prin vot direct (întrunind peste 50% din sufragiile exprimate), în vreme ce restul candidaţilor au beneficiat de un sistem de redistribuire". "Un caz paradoxal a fost cel al candidatului UDMR, Iosif Koto, care a obţinut un mandat cu doar 2% din voturile exprimate în colegiul său. În vreme ce candidatul PSD Lucian Băluţ, plasat pe locul întâi în colegiul din Constanţa în care a candidat cu 49,6% din voturi, nu a obţinut un mandat", mai arată AEP.
Cu toate că oficialii Autorităţii spun că "redistribuirea a fost apreciată ca inechitabilă atât de către politicieni, cât şi de către electorat, considerându-se că trebuie găsită o soluţie mai bună de repartizare a mandatelor", subliniază faptul că sistemul "în ansamblu, reflectă proporţional opţiunile politice ale românilor".
Pe de altă parte, AEP reclamă neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea nr. 35/2008, care introduce votul uninominal, chiar dacă CCR a respins contestaţiile formulate în acest sens ale PRM. Obiecţia AEP se referă la pragul electoral alternativ introdus la parlamentare, care presupune câştigarea a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat. Candidaţii în cauză, fie că provin de la partidelor politice, alianţelor politice sau electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, trebuie să se situeze pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate.
"Prin stabilirea unui prag electoral valabil atât pentru partidele politice, cât şi pentru alianţele politice sau electorale, Legea nr. 35/2008 nu asigură egalitatea competiţiei electorale, fapt contrar literei şi spiritului dispoziţiilor articolului 8 din Constituţia României. Acest text consacră, în cadrul pluralismului politic din societatea românească - conceput ca o garanţie a democraţiei noastre constituţionale, principiul egalităţii de şanse a tuturor partidelor politice. Este neîndoielnic faptul că, în condiţiile actuale, competiţia între un partid sau partide concurând singure şi coaliţii de partide este inegală; principiul egalităţii şanselor nu numai că este compromis, dar conduce chiar la rezultate contrare, cum ar fi acela al reprezentării în Parlament a unor formaţiuni politice care, dacă nu s-ar fi coalizat, nu ar fi putut realiza pragul electoral prevăzut de lege, în detrimentul altora care au concurat totuşi singure şi nu au realizat pragul minim, nefiind astfel reprezentate în Parlament", se explică în raportul AEP.
AEP invocă neconstituţionalitatea unor alegeri parţiale O altă problemă ridicată în raportul AEP vizează alegerile parţiale, care "pot determina modificarea substanţială a configuraţiei politice a fiecărei Camere rezultate din alegerile generale". "Menţionăm că reglementarea lacunară a alegerilor parţiale reprezintă o atingere adusă mandatului Parlamentului aşa cum este prevăzut de prevederile art. 63 alin. (1) din Constituţia României.(...)Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător. Ar rezulta astfel că, şi în cazul anulării alegerilor dintr-o circumscripţie electorală de către o instanţă judecătorească, posibilitate care rezultă din lacunele legii, în noul scrutin cel mai bine clasat candidat urmează a fi declarat câştigător".
Mai mult, AEP subliniază că "pentru desemnarea câştigătorilor alegerilor parţiale nu este folosit sistemul proporţional prevăzut pentru alegerile generale, ci un sistem electoral majoritar cu un singur tur de scrutin". "Luând în considerare faptul că legea nu precizează cine poate participa la alegerile parţiale rezultă că la alegerile parţiale pot participa şi formaţiuni politice care la alegerile generale nu au îndeplinit pragul electoral", susţin oficialii Agenţiei care sugerează ca la alegerile parţiale să participe doar formaţiunile care la alegerile generale au depăşit pragul electoral.
Raportul AEP privind alegerile parlamentare din 2008 a ajuns pe masa Parlamentului, care ar trebui să-l ia în discuţie pentru o viitoare modificare a legii electorale.
