Academicianul Ioan Aurel Pop critică dur ceea ce numește excesele „corectitudinii politice”, susținând că fenomenul „cancel culture” și eliminarea unor simboluri culturale românești reprezintă semnele unei derive periculoase. Istoricul afirmă că astfel de practici afectează libertatea de exprimare și identitatea națională, iar în opinia sa, societatea riscă să alunece spre forme de cenzură specifice regimurilor totalitare.
Fostul președinte al Academiei Române a vorbit și despre cazul bustului poetului Octavian Goga, îndepărtat din Iași, dar și despre modificarea unor denumiri din patrimoniul cultural, pe care le consideră exemple ale unei interpretări excesive a corectitudinii politice.
„Nu se poate așa ceva”
Ioan Aurel Pop spune că în ultimii ani au existat numeroase situații în care opere sau simboluri culturale au fost reinterpretate sau eliminate în numele combaterii discriminării.
„Asta e o greșeală după părerea mea, alunecăm pe o pantă greșită, societatea americană a ajuns și mai departe și eu cred că de aceea a apărut președintele Trump în primul mandat. Exagerările au continuat, am văzut instrucțiuni la universități americane unde scria că viitorii profesori trebuie promovați pe alte criterii decât meritul și se făcea învățământ politic cu cadrele didactice. Învățământ politic zic între ghilimele. În Anglia, sub impulsul acestei 'cancel culture', piesa lui Shakespeare 'Neguțătorul din Veneția' a fost oprită la jumătatea stagiunii pe motiv că cineva a reclamat că piesa cultivă discriminarea și antisemitismul. Nu se poate așa ceva, nu se poate. La Muzeul de Artă al României s-a deschis o expoziție, 'Ia românească', și directorul a reușit să aducă și ia faimoasă a lui Matisse de la Paris și am mers să văd, erau și tablouri ale lui Grigorescu intitulate 'Țigănci'. Știți cum scria acolo? 'Femei rome'. Și l-am întrebat pe director, un om onorabil, și mi-a spus că au venit de la Ministerul Culturii și i-au spus că așa trebuie scris pentru că altfel nu-i lasă să deschidă expoziția.”
În opinia academicianului, astfel de intervenții reprezintă o formă de cenzură.
„Astea-s niște prostii. Această formă de corectitudine politică este o formă de cenzură și arată regimuri dictatoriale”, a apreciat el.
„Pe noi cine ne apără de antiromânism?”
Ioan Aurel Pop susține că, în timp ce societatea este atentă la combaterea xenofobiei și antisemitismului, există prea puțină preocupare pentru ceea ce el numește manifestări de antiromânism.
„Dar vă întreb altceva. Dacă tot ne legăm de xenofobie, cine ne apără pe noi de antiromânism? Sunt atâtea forme de antiromânism în viața cotidiană, încercăm să explicăm că nu e adevărat, că nu suntem chiar așa, că uite cum e poporul meu, dar nu poți să scapi de ele. Astea sunt false probleme ale societății pe care le pun anumiți pescuitori în ape tulburi, eu cred că așa-numitele ONG-uri care promovează asemenea idei de interzicere a statuilor, a numelor de străzi, vor de fapt să întărească antiromânismul, xenofobia, pentru că ele s-au înființat ca să combată asemenea lucruri. Dacă societatea e suficient de deșteaptă, să ne învețe că avem cu toți un loc sub soare, ele nu mai au obiectul muncii, ele trebuie să vadă manifestări de antisemitism și cred că unii așteaptă pe margine să vadă cum izbucnește Pop sau altul să spună vreun cuvânt pe care ei îl pot interpreta ca antisemit. Asta e un lucru teribil, mie acest sentiment mi-l dă campania aceasta”, a declarat acesta.
Avertisment privind libertatea de exprimare
Academicianul consideră că opiniile și lecturile din spațiul privat nu ar trebui sancționate, atât timp cât nu sunt transformate în propagandă.
„E o societate în delir, nu se poate așa ceva. Dacă am ajuns să intrăm în casele oamenilor să le vedem lecturile private, dacă un om a fost acuzat că ar fi făcut vreo adunare publică în care să fi făcut apologia legionarismului și apologia crimei - ceea ce este abominabil și trebuie condamnat, crima nu rezolvă problemele - dar dacă el nu a făcut nimic și a citit din Radu Gyr și din Părintele Lăcătușu, asta este treaba lui. În incinta căminului meu eu pot să am orice fel de filosofie, orice fel de ideologie, pentru că mă privește, dacă nu fac propagandă, dacă nu răspândesc ceva ce e greșit considerat de societate. Dacă sunt condamnat pentru asta, regimul a alunecat pe panta dictaturii, este un regim totalitar”, a apreciat Ioan Aurel Pop.
El a adăugat că Adolf Hitler „a fost un scelerat care credea în rase superiore, rase inferioare”.
Ce spune despre îndepărtarea bustului lui Octavian Goga
Ioan Aurel Pop a comentat și decizia autorităților din Iași de a îndepărta bustul poetului Octavian Goga din zona Copou, după solicitarea unei asociații care a invocat prevederile noii legi privind interzicerea promovării persoanelor asociate organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
„Când am văzut asemenea manifestări mi-am adus aminte de profesorii mei care trecuseră prin faza stalinistă, prin faza în care mari poeți români erau declarați Teodor Neculuță, A.Toma, Dan Deșliu, iar Eminescu, Goga, Blaga și Arghezi lipseau, erau considerați scriitori burghezi periculoși”, a spus el.
Academicianul consideră că rolul lui Goga în istoria României nu poate fi ignorat.
„Autoritățile din Iași au mutat bustul lui Goga, păi în Ardeal sunt peste 30 de busturi ale lui Goga, Goga a făcut România, a luptat pentru unirea Transilvaniei cu România, adică pentru un lucru firesc, normal, pe care marile puteri l-au recunoscut, nu a fost vreun subversiv”, a continuat fostul președinte al Academiei Române.
„Arătați-mi o poezie antisemită scrisă de Goga”
Ioan Aurel Pop susține că Octavian Goga nu poate fi judecat exclusiv prin prisma scurtei sale activități politice și afirmă că opera sa literară nu promovează idei fasciste sau antisemite.
„Goga a trăit din 1881 până în 1938 și ultimii 5 ani din viață i-a petrecut în Partidul Național Agrar care era un partid de orientare fascistă, toată lumea știe asta. Goga a ajuns prim-ministru și a stat 40 și ceva de zile în fruntea guvernului, nu a făcut nimic, nu a luat nici măsuri complicate, decât o lege care era pregătită de Carol al II-lea și camarila lui, care prevedea verificarea cetățeniei române pentru cei care o dobândiseră ușor intrând în România printr-o anumită procedură simplificată și care unii pe bune s-a dovedit asta, răspândeau ideologia comunistă bolșevică și ei trebuiau verificați. Goga n-a apucat să aplice legea, a plecat la scurt timp de la guvernare și a murit la Ciucea. Și atunci cum să îl acuz eu pe Goga care nici nu a făcut legea nici nu a aplicat-o, doar a promulgat-o pentru că așa era guvernul, așa era regimul, începuse regimul de autoritate personală a lui Carol al II-lea”, a spus el.
În încheiere, academicianul a lansat o provocare criticilor poetului.
„Eu vreau să-mi arate cineva în opera poetică a lui Goga o poezie antisemită, să mi-o pună în față, în care evreii sunt înjosiți, discriminați. Goga n-a scris niciodată așa ceva. Dacă opera nu este fascistă, dacă nu conține idei subversive, atunci trebuie să prețuim acea parte a vieții autorului care e de bine și pe baza acelei părți să promovăm autorul. Dacă eu arunc cum se spunea odată, la lada de gunoi a istoriei pe motiv că are anumite articole în tinerețe, atunci privez istoria culturii de capodopere și n-am voie”, a mai spus Ioan Aurel Pop.
