Radu Marinescu: România are un sistem judiciar funcțional și înregistrează progrese

Ce spune fostul ministru al Justiției despre raportul Comisiei Europene

Într-o postare pe Facebook, Radu Marinescu a trecut în revistă principalele concluzii pozitive ale raportului, subliniind că acestea reflectă un an de reforme și consolidare instituțională în domeniul justiției. Potrivit fostului ministru, raportul Comisiei Europene reține o serie de progrese semnificative, structurate pe mai multe paliere: independența justiției, resursele umane din sistem, digitalizarea, eficiența actului de justiție, lupta anticorupție și cadrul legal pentru integritate.

Independența și funcționalitatea sistemului judiciar

Potrivit lui Marinescu, implementarea Legilor justiției adoptate în 2022 a contribuit la creșterea independenței și a funcționalității sistemului judiciar. Raportul evidențiază totodată că a crescut gradul de ocupare a posturilor în instanțe și în parchete, un moment de referință fiind aprilie 2026, când s-au deblocat restricțiile privind organizarea concursurilor pentru magistratură.

În aceeași perioadă a fost realizată selecția pentru conducerea marilor parchete și a fost pus în practică proiectul de reformă a unităților locale de parchet. De asemenea, a fost crescută vârsta de pensionare în sistemul judiciar, iar sistemul de ajutor public judiciar a fost îmbunătățit, inclusiv prin lansarea unei platforme digitale dedicate.

Digitalizarea justiției: ECRIS V, dosarul electronic național și inteligența artificială

Un capitol important al raportului vizează preocupările strategice prioritare pentru perioada 2025-2029 și progresele înregistrate în digitalizarea sistemului judiciar, multe dintre ele finanțate prin PNRR. Printre acestea se numără dezvoltarea platformei ECRIS V, despre care Radu Marinescu susține că se afla „în grafic de finalizare în termen, fără probleme”, la momentul plecării sale din minister.

Raportul mai menționează dezvoltarea de platforme și soluții digitale suplimentare, accesul la noul DEN (dosar electronic național), precum și utilizarea unor sisteme de inteligență artificială în activitatea judiciară. Un progres notabil semnalat este crearea, la inițiativa Administrației Prezidențiale, a primei platforme permanente de dialog dedicate utilizării AI în justiție.

Cauze soluționate mai rapid: reducere de aproape 50 de zile a duratei medii

Din punct de vedere al eficienței actului de justiție, raportul relevă o reducere semnificativă — de aproape 50 de zile — a duratei medii de soluționare a cauzelor, concomitent cu o creștere de 10% a numărului total de cauze soluționate. Este unul dintre indicatorii cel mai des invocați atunci când se discută despre performanța sistemului judiciar românesc.

Noua strategie anticorupție 2026-2030 și activitatea DNA

Raportul Comisiei Europene notează evoluții pozitive privind definitivarea noii strategii naționale anticorupție 2026-2030, elaborată în urma unor ample consultări instituționale. Printre domeniile prioritare ale strategiei se numără prevenirea corupției — inclusiv prin implicarea tinerilor — precum și consolidarea mecanismelor de monitorizare și evaluare.

La nivelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care are un volum de muncă ridicat, raportul menționează asigurarea unui personal stabil și suficient, precum și modernizarea infrastructurii tehnice și digitale. Combaterea corupției, inclusiv a cazurilor de corupție la nivel înalt, a continuat pe parcursul anului analizat.

Legi esențiale pentru aderarea României la OCDE

Raportul subliniază și consolidarea cadrului legal privind combaterea corupției, prin adoptarea unor legi care au adus avize favorabile esențiale pentru procesul de aderare a României la OCDE. Printre actele normative amintite de Radu Marinescu se numără:

• legea privind combaterea corupției în operațiunile economice internaționale;

• legea restricțiilor pre și post-aderare, cunoscută drept legea „revolving doors”;

• legea privind lobby-ul (RUTI), aplicabilă parlamentarilor;

• legea privind noile reguli etice pentru administrația centrală de vârf.

Integritate, ANI și protecția avertizorilor de integritate

Un alt palier vizat de raport este consolidarea activității Agenției Naționale de Integritate (ANI) și a legislației privind integritatea, în contextul deciziei Curții Constituționale (CCR) referitoare la publicitatea declarațiilor de avere și de interese. Potrivit lui Marinescu, a fost elaborat un proiect aflat în analiza comună a ANI și a Ministerului Justiției, iar la momentul plecării sale din minister se conturase deja un cadru normativ pe care fostul ministru îl descrie drept „substanțial”.

Raportul mai notează progrese privind gestionarea digitală a sesizărilor avertizorilor de integritate, dar și măsuri pentru combaterea riscurilor de corupție în domenii specifice — inclusiv lansarea unei noi hărți a riscurilor în domeniul achizițiilor publice din România.

Legea AntiSLAPP, pentru protecția jurnaliștilor

Printre progresele enumerate se numără și finalizarea proiectului legii AntiSLAPP, menită să protejeze jurnaliștii de acțiunile în justiție abuzive, folosite pentru a-i intimida sau reduce la tăcere pe cei care investighează subiecte de interes public.

„Justiția nu trebuie să fie subiect de propagandă, ci de progres instituțional”

În mesajul transmis pe Facebook, Radu Marinescu a subliniat că, dincolo de progresele înregistrate, mai sunt multe de făcut pentru consolidarea statului de drept și a sistemului judiciar, iar raportul Comisiei Europene conține și recomandări, alături de evidențierea unor deficiențe.

„Raportul este important însă pentru a ne ajuta, mai ales în contextul actual, să înțelegem că România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, care înregistrează progrese și despre care trebuie să discutăm echilibrat, profesionist și responsabil pentru a putea sprijini progresul. Mandatul meu în anul 2025 a fost caracterizat de preocuparea ca sistemul judiciar și statul de drept să nu fie subiecte de propagandă, ci de progres instituțional”, a transmis Radu Marinescu.

Ce probleme rămân nerezolvate, potrivit Comisiei Europene

Capitolul dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri, arată că aplicarea Legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Comisia Europeană constată însă că au rămas nerezolvate o serie de probleme, atât în justiție, cât și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ.

Potrivit raportului, au fost făcute mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, însă nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora și nici pentru organizarea și funcționarea Poliției judiciare.

De asemenea, deși gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025 — fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal — raportul relevă că lipsa de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor.

Ce este Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene

Raportul Rule of Law este un instrument anual publicat de Comisia Europeană, care evaluează situația statului de drept în fiecare stat membru al Uniunii Europene, pe patru piloni principali: sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media, precum și alte aspecte instituționale legate de echilibrul puterilor în stat. Capitolul dedicat României pentru ediția 2026 analizează evoluțiile înregistrate în cursul anului 2025.

Raportul Rule of Law 2026 confirmă, potrivit fostului ministru al Justiției Radu Marinescu, că sistemul judiciar din România a înregistrat progrese notabile în 2025 — de la reforma legilor justiției și digitalizare, până la eficientizarea soluționării cauzelor și consolidarea cadrului anticorupție necesar aderării la OCDE. În același timp, Comisia Europeană atrage atenția asupra unor probleme structurale încă nerezolvate, legate de independența procurorilor de rang înalt, deficitul de personal din instanțe, libertatea presei și predictibilitatea legislativă — arătând că drumul spre consolidarea deplină a statului de drept rămâne, în continuare, un proces în desfășurare.