Aprind candela asta acum, în fața voastră, pentru că peste câteva minute, la ora 21:00, o va aprinde sau va căuta o lumânare prin sertare o bună parte din România. Nu simbolic. Real.
Nu am trăit eu acele vremuri. M-am născut după. Dar am crescut cu poveștile părinților și bunicilor noștri cum stăteau la lumina asta nu pentru că nu exista electricitate, ci pentru că statul decisese, cu program, cu oră fixă, cine are dreptul la lumină și cine nu. Se încălzea apa pe aragaz, pentru că apa caldă venea și ea cu porția. Se ținea un pahar de apă lângă pat, ca rezervă, pentru că nu știai sigur dacă mâine dimineață mai curge din robinet.
Uitați-l. Îl țin aici toată emisiunea, ca să nu uităm, și mai ales ca voi să nu uitați, ce înseamnă cuvântul "raționalizare" atunci când nu mai e doar un termen din grafic, ci o oră exactă din seara asta care se apropie chiar acum, cât vorbim.
Pentru că da, peste câteva minute, la ora 21, în tot mai multe orașe din România, se reduce iluminatul public. Nu e o veste de mâine. E o veste de acum.
Și întrebarea pe care trebuie s-o punem cinstit, fără cuvinte grele, dar fără să ne ferim: cum am ajuns aici? Cum am ajuns, în 2026, într-o țară cu Cernavodă, cu resurse, cu un sistem energetic construit cu sacrificiul a zeci de ani, să repetăm, chiar dacă în altă formă, un gest pe care România și l-a jurat că nu-l va mai repeta niciodată?
Și, pentru că vom discuta și cu Dian Popescu pe cifre, o întrebare care merită pusă direct: cum de vecinii noștri bulgari, cu o economie mai mică decât a noastră, par să aibă soluții mai bune? Bulgaria are azi de peste cinci ori mai multă capacitate de stocare a energiei decât România. Atât de mult, încât cumpără energie ieftină de la noi ziua, și ne-o vinde înapoi scump seara. Practic, plătim de șapte ori mai mult ca să răscumpărăm energia pe care noi am produs-o. Nu e vorba de bogăție. E vorba de o decizie luată la timp, pe care noi n-am luat-o.
Nu e vina unui singur om. Dar are nume, are etape, are decizii. Și în seara asta, cu ajutorul invitaților mei, vreau să le punem cap la cap, nu ca să acuzăm de dragul acuzației, ci ca să înțelegem, împreună, unde s-a rupt firul.
Vom vorbi cu Romeo Urjan, directorul Centralei Cernavodă, ca să aflăm exact ce se întâmplă acolo, la sursă. Vom asculta *Federația Minerilor din Gorj, prin Dumitru Pîrvulescu, plecat din țară dar conectat la ce se întâmplă acasă. Vom analiza cifrele, concret, cu Dian Popescu. Și vom discuta miza politică și instituțională cu Aurelian Pavelescu, Mihail Neamțu* și Aurel Cazacu.
Pentru că asta facem noi, la Miza Zilei, nu doar arătăm graficul. Arătăm ce înseamnă graficul ăla pentru omul care, peste câteva minute, la ora 21, va căuta un chibrit prin sertar.
