Nivelul record de scăzut al Dunării pune presiune pe centralele nucleare din România și Ungaria. Centrala de la Cernavodă a oprit joi ultimul reactor funcțional, iar unitatea nucleară de la Paks a fost nevoită să își reducă drastic producția, în contextul secetei severe și al valului prelungit de căldură din Europa.
Centrala ungară de la Paks, cu o capacitate instalată de 2 GW, a ajuns la începutul lunii să opereze la aproximativ 10% din capacitate, evitând la limită o închidere totală, situație fără precedent în ultimii 44 de ani. În prezent, centrala funcționează la circa 25% din capacitate.
În România, Nuclearelectrica a oprit joi ultimul reactor aflat în funcțiune la Cernavodă, după ce măsurile de deviere a apei necesare răcirii instalației nu au asigurat un debit suficient.
Energie nucleară versus schimbări climatice
Energia nucleară este considerată o sursă stabilă de electricitate cu emisii reduse de carbon, importantă pentru reducerea dependenței de combustibili fosili. Însă seceta și reducerea debitelor râurilor arată vulnerabilitatea reactoarelor care folosesc apa fluviilor pentru răcire.
Problema nu este nouă. În special Franța, țara europeană cea mai dependentă de energia nucleară, a fost nevoită în repetate rânduri să reducă producția în perioadele de vară, din cauza temperaturilor ridicate și a debitelor scăzute ale apelor, conform Reuters.
Diana Ürge-Vorsatz, profesor la Universitatea Central-Europeană din Viena, a arătat că modelele climatice indică o tendință de aridizare în Europa Centrală și de Est.
„Aceasta nu doar din cauza reducerii ploilor, ci pentru că umiditatea solului şi nivelurile apei subterane au scăzut în ultimii ani, iar mai puţine precipitaţii şi mai multe valuri de căldură exacerbează uscarea solului”, a explicat ea.
Măsuri de urgență în Ungaria
Reducerea producției nucleare din România și Ungaria a determinat autoritățile să ceară populației și companiilor să își limiteze consumul de electricitate.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat miercuri construirea unei structuri submerse de tip baraj, menită să ridice nivelul Dunării în zona centralei Paks. De asemenea, autoritățile iau în calcul scufundarea a două barje, pentru a menține un nivel suficient al apei și a evita oprirea completă a reactorilor, în condițiile în care debitul Dunării este prognozat să continue să scadă.
Ungaria revizuiește și proiectele de extindere a centralei de la Paks, care depind tot de apa Dunării pentru răcire. Fostul guvern condus de Viktor Orbán a atribuit în 2014, fără licitație, companiei ruse Rosatom proiectul de construire a noilor unități.
Cele patru reactoare de la Paks, de tehnologie rusească, asigură aproximativ jumătate din producția de electricitate a Ungariei.
Proiect întârziat la Cernavodă
Nuclearelectrica operează la Cernavodă două reactoare de câte 706 MW, bazate pe tehnologia canadiană CANDU și răcite cu apă grea. Unitățile asigură aproximativ o cincime din producția națională de electricitate.
Centrala este amplasată pe brațul Dunărea Veche, în apropierea intersecției cu brațul Bala. În 2024, Guvernul a aprobat un proiect în valoare de 1,02 miliarde de lei pentru ridicarea albiei brațului Bala și controlarea debitului de apă către centrală. Proiectul presupune inclusiv mutarea punctului de intersecție al brațelor mai în amonte.
Lucrările au fost însă întârziate, iar Guvernul nu a comunicat un termen pentru finalizare. Nuclearelectrica a transmis Reuters că studiile realizate indică faptul că proiectul de la Bala ar permite funcționarea la capacitate maximă a patru reactoare la Cernavodă, inclusiv după construirea unităților 3 și 4.
Eugenia Gusilov, directorul Romania Energy Center, consideră că extinderea centralei rămâne justificată dacă lucrările hidrotehnice sunt realizate înainte de punerea în funcțiune a noilor reactoare.
„Construirea unităţilor 3 şi 4 încă are logică dacă lucrările hidrotehnice necesare sunt efectuate”, a declarat ea.
