PSD vine cu  încă 7 puncte care, în opinia social-democraților, ar trebui să se regăsească în acest pact. Este vorba chiar despre temele folosite de Liviu Dragnea în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, de la dublul standard în UE la protocoalele încheiate între parchete și alte instituții.

Cele 7 puncte: 

„1. Susținerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză, în care toate statele membre să se bucure de aceleași drepturi și beneficii.

2. Acțiunea tuturor forțelor politice din România pentru înlăturarea dublului standard în Uniunea Europeană. Nimic din ce este permis în alte state membre să nu fie interzis în România, iar ceea ce este respectat în alte state să fie respectat și în România.

3. Condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituțiile din sistemul judiciar și alte instituții. Justiția trebuie să fie independentă și transparentă.

4. Asigurarea și garantarea independenței judecătorilor față de influențele politice, cât și față de orice altă formă de presiune exercitată asupra acestora.

5. Garantarea și respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și condamnarea publică a oricărei forme de abuz.

6. Armonizarea legislației românești la valorile și principiile europene pentru înlăturarea oricăror forme de discriminare din societatea românească.

7. Promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre, astfel încât să se elimine discriminarea în privința salarizării pe teritoriul Uniunii”.

Propunerea lui Iohannis după consultări: un acord național pentru justiție semnat de toate partidele

Un alt subiect firbinte care va fi discutat în coaliție este Codul administrativ. Guvernul se pregătește să adopte prin ordonanță de urgență un proiect-mamut intitulat Codul Administrativ, de peste 300 de pagini, care unește toată legislația care guvernează administrația publică.

Printre noutățile introduse în draftul Codului Administrativ, se află o prevedere care spune că se va asigura folosirea limbii minorităților naționale în administrația publică și dacă procentul respectivei minorități scade sub 20% din populație după intrarea în vigoare a legii.

Potrivit proiectului prezentat de stiripesurse.ro, trebuie angajate mai multe persoane care vorbesc limba maghiară în administrație și pot fi inscripţionate denumirile localităţilor și a instituţiilor publice în localitățile cu minorități.