În timp ce România își numără megawații și se pregătește pentru scenarii de criză, Ilie Bolojan, care și-a dorit cu ardoare să ajungă ministru al Energiei, își construiește imaginea politică. Nu spune nimic însă despre cea mai gravă criza energetică pe care o traversează țara noastră. Anchetă Realitatea PLUS.
Și în timp ce românii așteaptă răspunsuri, iar în țara noastră a fost instituită stare de alertă energetică pentru luna aceasta, premierul demis nu ratează nicio ocazie să se pozeze cu oamenii de încredere, care fac scut pentru el.
Ilie Bolojan lucrează la imaginea politică, asta în timp ce la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă au început procedurile tehnice pentru oprirea controlată a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut la Dunării și al evoluției nivelului apei din zona pompelor de răcire.
„Reporter: Când, concret, a fost Guvernul avertizat cu privire la posibilitatea de scădere a debitului Dunării și, respectiv, de a ajunge în criză energetică? Înțeleg că au fost semnale cu mult timp înainte. Ce măsuri de prevenție s-au luat în tot acest timp?
Ilie Bolojan: Vă pot informa că, în condițiile în care am fost avertizați, am luat imediat toate măsurile pe care ni le permite legea și realitatea din teren. Pentru că, atunci când ai secetă, când ai lucruri cu care nu te poți bate, poți lua măsuri din timp pentru a limita anumite efecte. Am luat aceste măsuri. Să vă spun exact o zi nu vă pot confirma acum, pentru că nu am aceste date. Dar ceea ce ați încercat să sugerați, că Guvernul a știut că s-a întâmplat ceva și nu a făcut nimic, nu este real.
Ilie Bolojan: Vă mulțumesc.
Reporter: Nu am încercat să sugerez nimic. Am întrebat doar când a fost informată instituția.
Ilie Bolojan: Vă mulțumesc.”
Cine își asumă responsabilitatea pentru criza energetică?
Rămâne așadar întrebarea cine își asumă responsabilitatea pentru situația în care este sistemul energetic? Asta și în condițiile în care Ilie Bolojan a pasat ștafeta către Cristian Bușoi, pe care l-a recompensat cu o funcție-cheie în minister. Asta deși, de-a lungul timpului, numele liberalului a fost legat de mai multe anchete, cum ar fi dosarul în care Adrian Duicu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, a fost condamnat la un an şi jumătate cu suspendare pentru fapte de corupţie.
În rechizitoriu, procurorii DNA au arătat că Adrian Duicu şi-ar fi exercitat influenţa şi asupra lui Cristian Buşoi, la acea vreme preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru ca o firmă controlată de el prin interpuși să deconteze sume cât mai mari din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Însă, deși Cristian Bușoi a picat pe interceptări, el nu a fost trimis în judecată. În schimb, fosta sa soacră a fost condamnată definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. Chiar și tatăl lui Cristian Bușoi s-a ales cu dosar penal pentru vătămare corporală din culpă după ce a accidentat la Severin o tânără pe o trecere de pietoni.
Legăturile lui Cristian Bușoi cu domeniul energiei
Venirea lui Cristian Bușoi la Ministerul Energiei nu pare a fi deloc întâmplătoare. Potrivit unei investigații profit.ro, fosta soție a lui Cristian Bușoi era anul trecut asociat unic al unei societăți comerciale care are ca obiect principal de activitate ”Producția de energie electrică”. Este vorba despre Firma Green Energy Consortium SRL, administrată de Ileana Cocotă, fostă asistentă a lui Bușoi cât timp a fost europarlamentar.
Mai important de atât este însă faptul că Green Energy Consortium SRL a fost înființată în februarie 2023, cu doi asociați fondatori: Don Investiții SRL, controlată integral de tatăl lui Cristian Bușoi — Mihail Bușoi — și Mihai Stănișoară, fost parlamentar PD, PDL și PNL între 2000 și 2016, ex-consilier prezidențial pe probleme de securitate națională în perioada 2007 - 2008 și fost ministru al Apărării în Guvernul PDL-PSD Boc 1.
Cristian Bușoi a jucat un rol-cheie în deciziile luate de-a lungul timpului privind sistemul energetic. Din poziția de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European și din postura de aliat politic al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, Bușoi a susținut activ pachetele legislative europene care au modificat radical arhitectura energetică a țării. Acum, el trebuie să gestioneze criza energetică majoră pe care o traversăm. Asta după ce măsurile de urgență luate de autorități nu au avut efect.
Cernavodă, în pragul opririi Unității 2
Numai că, în ciuda acestor măsuri, situația s-a agravat. Iar Centrala Cernavodă a început procedurile tehnice pentru oprirea controlată a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut la Dunării și al evoluției nivelului apei din zona pompelor de răcire.
Oprirea este așteptată în cursul acestei săptămâni. Unitatea 1 a fost oprită încă din 28 iulie, din cauza secetei. Însumat, cele 2 reactoare asigură aproximativ 20% din producția de energie a țării. România a cheltuit miliarde în ultimii ani pentru proiecte cu fotovoltaice și eoliene, fără a investi însă în stații de stocare. Specialiștii spun că închiderea centralelor pe cărbune, fără a pune nimic în locul lor, pune în pericol întregul sistem, pentru că România nu poate funcționa fără un mix energetic.
