Este revoltă în rândul românilor, după ce guvernul a refuzat din nou să desecretizeze sumele oferite drept sprijin Ucrainei pe motiv că ar trebui să rămână secret militar. Asta deși Guvernul a pierdut procesul cu Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România și este obligat acum să facă publice datele legate de traseul banilor. Mai mult, fostul judecator CSM, Toni Neacșu, susține că Executivul ar putea scăpa de desecretizare pentru că e acoperit de lege.
Guvernul Bolojan a fost obligat în primă instanță să desecretizeze informațiile despre tot sprijinul oferit Ucrainei din bani publici. Concret, trebuie să comunice numărul și data fiecărei hotărâri de guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare începând din anul 2020 și până în prezent. Mai mult, trebuie să precizeze dacă aceste documente sunt clasificate.
Banii oferiți Ucrainei, ținuți la secret
Totul a început în septembrie 2025, când Secretariatul General al Guvernului condus de Ilie Bolojan a sfidat cererea asociației de a face public cursul banilor și s-a bazat pe o excepție a Legii 544/2001. În replică, reprezentanţii APADOR-CH au explicat că o Hotărâre de Guvern şi numărul acesteia „nu pot fi considerate informaţii secrete” și „a ţine ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă şi abuzivă, dar deloc singulară”.
În ciuda hotărârii judecătorilor de la Tribunalul București, președintele Nicușor Dan este de neclintit. Șeful statului a spus din nou, la Kiev, că sprijinul acordat Ucrainei nu ar trebui făcut public în totalitate.
La polul opus, Sorin Grindeanu susține că datele trebuie făcute publice, fără nuanțe. Liderul PSD a subliniat că alte state aliate, precum Statele Unite și Polonia, și-au informat deja cetățenii cu privire la sprijinul acordat Ucrainei.
Chiar și Ministrul USR al Apărării, Radu Miruţă, era de acord, la începutul anului, că România trebuie să anunțe câți bani a oferit pentru Ucraina, indiferent sub ce formă.
Însă, chiar dacă hotărârea rămâne definitivă, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar putea să nu se conformeze deciziei instanței. Motivul ar fi că legea nu prevede sancțiuni reale pentru neexecutare, ci numai penalități, plătite tot din bani publici, susține fostul judecător CSM Toni Neacșu.
Tot el a explicat că sancțiunea constă într-o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie, la care se poate adăuga o penalitate de până la 1.000 de lei pe zi.
Mai grav, controversa apare într-un moment în care românilor li se cer taxe mai mari și reduceri de cheltuieli bugetare. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului avertizează că lipsa transparenței poate alimenta dezinformarea și teoriile conspiraționiste.
Opizia publică este divizată
„Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetăţenii care produc aceşti bani să ştie, măcar la nivel minimal, cum şi pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care acelaşi Guvern le cere cetăţenilor săi eforturi bugetare şi măsuri de austeritate. Secretomania instituţională nu protejează securitatea naţională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea şi narativele conspiraţioniste, împiedicând cetăţenii să înţeleagă cum funcţionează guvernarea şi cum sunt cheltuiţi banii publici.”, au transmis reprezentanţii asociaţiei.
Mai mult, cel mai recent sondaj INSCOP Research arată o opinie publică deja divizată. Doi din cinci români consideră că țara nu ar trebui să ofere niciun fel de sprijin Ucrainei. Cu mult mai puțini sunt și cei care sunt pro ajutorului financiar, care reprezintă doar 12% din români.
Între timp, Polonia a făcut public ajutorul acordat Ucrainei, invocând respectul pentru cetățeni. În schimb Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria par să-și fi schimbat semnificativ strategia în relația cu Ucraina și refuză să-i mai dea bani pentru înarmare. Astfel că România rămâne singura țară din regiune care continuă să ofere sprijin necondiționat Ucrainei. Iar sumele oferite țării vecine continuă să fie învăluite în mister.
