Legile Justiției. Decizie: Președintele, păstrat în procedura de numire a procurorilor șefi

Legile Justiției. Decizie: Președintele, păstrat în procedura de numire a procurorilor șefi
Comisia pentru Legile Justiției a dezbătut, în trei zile de ședințe cu scandal, amendamentele cu cea mai importantă miză pentru Statutul procurorilor și judecătorilor. Concret, președintele a rămas în procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT, dar și a Procurorului General. Pe de altă parte, nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședintelui ICCJ, dar îi poate revoca, la propunerea CSM, cum era și până acum. Totodată, joi, într-o ședință tensionată, comisia a aprobat amendamentul prin care președintele țării nu mai poate refuza numirea unor procurori sau judecători simpli, de data aceasta. La finalul ședinței de vineri, PNL, prin vocea Alinei Gorghiu, a catalogat aceste modificări drept o victorie de etapă. De fapt, PSD și-a abrogat multe dintre amendamentele propuse de parlamentarii PSD, sau mai mult, nici măcar nu au fost luate în dezbatere, cum sunt cotroversatele amendamente ale deputatului mitralieră, Cătălin Rădulescu. În
În cele trei zile, Comisia condusă de Florin Iordache a lucrat la Legea 303/2004 și a dezbătut jumătate din volumul de lucru. Dezbaterile se vor relua luni, de la ora 10.00, începând cu articolul 56.
Vineri, ședința a debutat cu scandal: deputatul Stelian Ion a reclamat faptul că nu a putut invita si Forumul Judecatorilor la dezbateri, iar in replică, Eugen Nicolicea l-a catalogat pe acesta drept ”scandalagiu”. Astfel, Ion a anunțat că îl va acționa în judecată pe Nicolicea, pentru limbaj licențios.
Realitatea.net a redat, live text, cele mai importante modificări din ședința de vineri.
Update 14.00 Ședința s-a încheiat.
Update 13.39. S-a votat păstrarea textului în vigoare a articolului 54. Adică președintele este păstrat în procedura de numire a procurorilor șefi, dar și în cea de revocare. Iată forma:
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
(3) Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.
Update 13.30 Pe de altă parte, Guvernul are un amendament prin care președintele este scos din procedură, propunerile fiind făcute de ministrul Justiției:
Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (Guvernul)
Update 13.00. CSM cere, într- un amendament, ca numirea procurorilor să fie făcută de președintele României, dar la propunerea ministrului Justiției, cu avizul secției de procurori din CSM. Iată amendamentul.
„Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcția de procuror, nu au fost sancționați disciplinar și nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (CSM)
Florin Iordache spune la rândul său, că pentru sesizare comisiei de la Veneția, comisia pentru Legile Justiției trebuie să aibă un text modificat al articolului 54:
”Ca sa sesizam trebuie sa avem un text. Daca textul nu are modificari majore, pentru ce sa cerem punct de vedere?!”
Aleșii discută dacă trebuie să sesiseze comisa de la Veneția pe aceast articol al numirii procurorilor șefi. Robert Cazanciuc spune că nu este necesar decât dacă se schimbă procedura de numire.
Update 12.54 Comisia a trecut la articolul 54, care prevede numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchet General. Forma actuală a procedurii prevede că aceștia sunt numiți de președintele României, și este următoarea:
”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”
Update 12.41 Comisia dezbate procedura de revocare a președintelui ICCJ. Forma actuală îl păstrează pe președintele țării în procedură. S-a votat pentru aceeași formă, președintele revocă la propunerea secției de judecători ai CSM CSM.
(7) Revocarea din funcție a președintelui și a vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
Update 12.21. Sunt dezbateri aprinse în comisie. A fost adoptat amendamentul CSM prin care președintele nu mai poate refuza numirea șefului ICCJ. Au fost 18 voturi pentru.
Eugen Nicolicea atrage atentia ca PNL a anuntat joi ca va prelua toate amendamentele organizațiilor profesionale. Ca atare, pe această logică are trebui să și-l asume și pe cel al CSM.
Cătălin Predoiu (PNL) atrage atenția celor din PSD: ”Ce vreți să faceti din seful statului? O simpla etichetă?
Alina Gorghiu a intrebat daca amendamentul este asumat de plenul CSM.
Update 12.08 S-a trecut la amendamentul prin care PSD și ALDE cer ca președintele să nu poată poate refuza numirea șefului ICCJ. Forma actuală este următoarea:
Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin.(1) decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
Amendamentul CSM, susținut de PSD-ALDE prevede: ”Președintele Romaniei nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alineatul”.
PNL respinge posibilitatea ca președintele să nu poată refuza numirea procurorilor șefi și cere să se păstreze actuala forma a legii. Totodată, USR atrage atenția asupra faptului că există o decizie CCR prin care se atrage atenția că este important ca șeful statului să aibă un cuvânt de spus în numirea procurorilor șefi.
Update 11.56 S-a adoptat un amendament prin care ca președintele și vicepreședintele ICCJ sunt numiți de președintele României, la propunerea CSM, dar aceștia trebuie să fi funcționat cel puțin 2 ani la această instanță, și să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani:
S-a trecut la articolul 53, care stabilește că Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani.
Update 11.14 A fost adoptat un amendaament la Art. 524, alineat 1, ce stabilește că în cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaților.
(1) În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea și integritatea magistraților, motivația candidaților și competențele umane și sociale ale acestora.
Update 10.40 La ședință este prezent și Victor Alistar, reprezentantul CSM din partea societății civile. Acesta a venit la ședință deși, potrivit unor surse, zilele trecute a suferit un ușor accident de circulație, în timp ce se afla într-un taxi
Update 10.22 Se dezbat amendamentele la articolul 52, alineat 3. Guvernul propune următorul amendament asumat de ALDE, amendament care a și fost adoptat. Concret, pot participa la concursul de promovare la funcția de judecator la ICCJ cei care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani:
3) Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puțin 3 ani în funcția de judecător la curtea de apel, au obținut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani. Dispozițiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.
UPDATE 10.06 A avut loc o dispută în comisie, între PSD și USR. Deputatul Stelian Ion a reclamat faptul că nu a putut invita si Forumul Judecatorilor la dezbateri, iar in replică, Eugen Nicolicea l-a catalogat pe acesta drept scandalagiu. Stelian Ion a precizat apoi, că il va actiona in instanta pe Nicolicea, pentru limbaj licențios.
Update. În galeria articolului se regăsește tabelul cu amendamente pe care lucrează comisia.
Update 9.56 S-a reluat dezbatere pe articolul 51. UNJR propune următorul amendament.
Propunem urmatoarea modificare ”Art. 51 - (1) La expirarea mandatului funcției de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau parchet, in conditiile legii, fie revin pe funcții de execuție la instanțele sau parchetele de unde provin”. (UNJR)
Update 9.51 Ședința a fost reluată. Vorbește Dana Gârbovan, președinta UNJR. Stelian Ion a adus in discutie decizia CCR prin care este neconstituțional ca președintele să nu mai poată numi magistrații simpli. A intervenit Alina Gorghiu, care a menționat că obiectvul comisiei este să pună în acord legile justitiei cu prevederile CCR.
............................................................
Realitatea.net a redat live-text, cele mai importante modificări din ședințele de joi și miercuri. Toate detaliile, în acest link:
Scandal în Comisia Specială pentru Legile Justiției. Cele mai controversate amendamente
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























