Coronavirus - România: 2245 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Hellvig, despre atacurile din partea PSD: De fiecare dată, Iohannis ne spunea: Nu reacționați!

Tuesday, 18 November 2014, 23:39 Sursă: REALITATEA.NET

”Există o teorie, în legea vaselor comunicante, care se aplică și în comunicare (...) Omul se uită la televiunea care îi convine, e o formă prin care omul se regăsește că nu e izolat. Evident, faptul că nu am avut acces media, cu excepția celor de aici, de la Realitatea, pentru că ați preferat să rămâneți în picioare, au mai fost unele televiziuni generaliste, ca PROTV, dar, în rest, au fost puțini oameni care au ales să rămână în picioare, în pofida agresiunii unice din ultimii 25 de ani, iar CNA nu a vrut să sesiseze niciodată abuzurile care se făceau în media, împotriva unui candidat sau altul. (...) Am fost surprins că PSD și-a ghetoizat electoratul, prin mesaje foarte radicale și dure la adresa lui Klaus Iohannis. Nu am înțeles această ghetoizare, a fost dureros să vezi cum îți este supravegheat candidatul, ca într-o poliție politică. Au fost mașini care îl însoțeau de dimineață până seara. A fost mizerabil să ai o campanie devastatoare împotriva unui subiect, care ține de intimitatea familiei. A fost o campanie abominabilă împotriva candidatului, pe subiectul tăierii pensiilor. (....) Asta arată instincte care nu au de-a face cu sistemul democratic. Tot acest comportament ne-a creat o frustrare majoră și, de fiecare dată, candidatul ne-a spus: "vă rog, nu reacționați, nu aveți alt comportament înafara celui care ne definește”, a afirmat Eduard Hellvig.

În viziunea europarlamentarului PNL, protestele și mobilizarea de forță a românilor au arătat faptul că "România tăcută a vorbit!"

"Am văzut, alături de dumneavoastră, imaginile aceastea, care au curs zilele trecute. Ne marchează pe toți, pentru că este istorie trăită, de noi, sunt lucruri care vor rămâne în istoria acestei țări. Primul lucru pe care l-am simțit, când am văzut tot ce se întâmplă, indiferent de lucrurile care ne erau semnalate, într-o formă sau alta: România tăcută a vorbit! Ați spus de faptul că președintele Klaus Iohannis a venit, în PNL, în februarie 2013. Am avut Congresul PNL, dar vreau să vă fac o confidență: pe fond, profesorul Klaus Iohannis a fost un liberal. Motivul pentru care a fost propus, în 2009, ca soluție de prim-ministru, nu a fost de moment. Prin tot ce e a făcut primarul Klaus Iohannis, prin tot ce a desfășurat în activitatea sa profesionalăă a dovedit că e atașat valorilor liberalismului. Vorbim de libertate, de drepturi civile, de respect, de toate lucrurile care stau la baza liberalismului, care s-au regăsit în comportamentul public și politic al domnului Klaus Iohannis. Motivul pentru care s-a hotărât să vină în PNL a ținut de o fereastră politică, pe care fostul președinte liberal, Crin Antonescu, a înțeles-o, de această nevoie de un nou model de a face politică și atragerea președintelui Klaus Iohannis, în funcția de prim-vicepreședinte a venit din această necesitate a societății românești, de a avea la dispoziție politicieni care au aplecare spre ce se întâmplă în spațiul public, lucru rar în spațiul public românesc și cam așa de simplă a fost o întrebare pe care fostul președinte a considerat să i-o pună primarului Sibiului, de a-l invita, în PNL din credința noastră profundă, ca societate românească, care aștepta o schimbare fundamentală a modului în care se face politică, în România, a mecanismelor de promovare a politicienilor”, a adăugat Eduard Hellvig.

Întrebat care a fost momentul care l-a plasat favorabil pe Klaus Iohannis, în fața lui Crin Antonescu, pentru funcția de candidat la Președinție, Hellvig a răspuns:

”Politica se face, cel puțin în spațiul democratic, cu personaje politice care au trecere la cetățean. Indiferent de ceea ce vrem noi să transmitem, dacă nu avem trecere, sustinere, fără ele nu avem capacitatea de a tracta politic partidul. Cota de încredere și de model pe care societatea îl căuta și în 2013 și în 2014 arăta necesitatea de a vea un candidat care să răspundă la acele valori pe care le împărtășea electoraul. Klaus Iohannis nu cred că s-a gândit să candideze la prezidențiale, decât în momentul în care a apărut acea situație neplăcută, după alegerile europarlamentare, pentru că noi am fost într-o criză puternică atunci, când președintele Antonescu a anunțat că, în cazul în care partidul nu va lua cele 20 de procente asumate, va demisiona din funcția de președinte, lucru cred că unic, în politica postdecembristă, când un lider politic își asumă un eșec care era de fapt al partidului(...) După preluarea partidului, în urma cercetărilor, cota de încredere și de apreciere, la momentul respectiv, evident că era mult mai puternică în persoana lui Klaus Iohannis. Cred că, atunci, a apărut ideea unei posibilități de a candida la Președinția României, pentru că exista o susținere majoră, în societate, pentru un asemenea candidat, cu asemena valori”, a explicat europarlamentarul PNL.

Pe de altă parte,  Eduard Hellvig a precizat că "venirea lui Klaus Iohannis a fost ca o formă de suplinire al acestui efect al pactului de coabitare", încheiat între premierul, Victor Ponta, și șeful statului, Traian Băsescu, cel care a dus, alături de alte chestiuni, la ruperea USL.

 ”Prima formă pe care eu o identific, ca primul moment al pierderii credibilității, împotriva lui Victor Ponta, a fost semnarea pactului de coabitare cu Traian Băsescu, pentru că acei oameni, care au votat în 2012, USL, au votat niște partide care s-au angajat să facă un altfel de politică. Nu era nevoie de un pact de coabitare cu cel pe care l-ai înfrânt, pentru că aveai instrumentele, legile ca să lucrezi instituțional. Venirea lui Klaus Iohannis a fost ca o formă de suplinire al acestui efect al pactului de coabitare. Ne-am dat seama după ce Victor Ponta a făcut acel gest că există diferențe majore între PNL și PSD, în modul de a vedea lucrurile și astfel de lucruri au dus la ruperea USL”, a mai spus europarlamentarul PNL.

 

 

 

 

 

Alte articole din: POLITICĂ
Adaugă părerea ta
Alte articole din: POLITICĂ