Ambasadorul Germaniei: Aderarea la Schengen depinde de MCV. Studiem cu atenție următorul raport

"După ce mi-am servit țara timp de nouă ani în Asia, înainte de a fi trimis în România, de abia așteptam să mă reîntorc în Europa, în adevăratul sens al cuvântului. Iar marile mele așteptări au fost chiar întrecute de realitate, chiar din prima mea zi în frumoasa dumneavoastră țară. Este o țară foarte interesantă, respectată, populația este foarte primitoare, ospitalieră. Din primul moment m-am simțit foarte în largul meu în țara dumneavoastră. Am descoperit o țară cu o incredibilă istorie, de dimensiune europeană, cu o cultură și tradiție de sine stătătoare, de care mă bucur enorm și apreciez ceea ce este oferit din acest punct de vedere de teatre, grupuri muzicale ori de numeroasele muzee interesante, în București și peste tot în țară. În ultimul an și jumătate, de când mă aflu în România, am observat o consolidare economică, că societatea civilă a continuat să se dezvolte, pe baza implicării tinerilor, a părții mai tinere a populației, ceea ce este foarte promițător și am observat o mai mare atenție și dedicație în ceea ce privește valorile, regulile și reglementările pe care le împărtășim în Uniunea Europeană", a declarat HANS LAUK, ambasadorul Germaniei la București.

Realitatea TV: Ce planuri ați avut când ați venit în România?

HANS LAUK: Chiar din prima zi în funcție am avut intenția de a extinde și îmbunătăți relațiile dintre Germania și România, în sens larg, între instituțiile oficiale, precum Președinția, Guvernul dar și societatea civilă, prin intensificarea contactelor, cooperării în afaceri, cultură, dar mai ales în educație. Am fost surprins, într-o oarecare măsură, chiar să aflu despre rolul extensiv, foarte pozitiv, pe care minoritatea germană, bine integrată în societatea românească de decenii și secole întregi, îl joacă, în același timp păstrându-și tradițiile, cultura și limba. Această comunitate joacă rolul de punte culturală între țările și națiunile noastre. Prețuim excelentele relații cu partenerii și prietenii noștri români în Uniunea Europeană, precum și în NATO, și lucrăm împreună îndeaproape pentru a beneficia de potențialul pentru viitoare relații de cooperare intensivă între națiunile și societățile noastre.

Realitatea TV: În opinia dumneavoastră, alegerea președintelui Iohannis va trimite un semnal pozitiv investitorilor germani și, dacă așa stau lucrurile, ce ar trebui România să îmbunătățească pentru a atrage mai multe investiții străine?

HANS LAUK: Germania este deja cel mai mare, mai important partener comercial al României și, de asemenea, avem multe investiții importante. Aproximativ 8.000 de companii germane sunt implicate în afaceri în România. În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră generală, aș spune că alegerile investitorilor germani sunt influențate de o varietate de factori, printre care climatul general politic și economic dintr-o țară anume. Sunt sigur că investitorii, nu doar cei din Germania, apreciază ambițiosul program de lucru al președintelui Iohannis, prezentat în discursul de inaugurare. Așteptarea este ca punerea în aplicare a acestuia să aibă efecte asupra economiei României în general și asupra felului în care afacerile sunt făcute aici. Ca mulți dintre partenerii noștri, sperăm la o îmbunătățire a infrastructurii, vorbim despre transporturi și logistică, achiziții publice corecte și transparente, administrație credibilă și respectarea statului de drept și a tuturor acelor valori, reguli și reglementări pe care le împărtșim în Uniunea Europeană și dincolo de ea.

Realitatea TV: La începutul anului, un înalt oficial german spunea că este un lucru bun că domnul Iohannis a fost ales, această situație aduce speranță, dar că România mai are mult până va adera la spațiul Schengen. Este aceasta poziția oficială a Germaniei?

HANS LAUK: Germania și-a legat decizia în legătură cu aderarea României de respectarea acquis-ului Schengen, de evaluări pozitive ale progresului României în ceea ce privește criteriile stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Uniunii Europene. De aceea, Germania va studia cu atenție următorul raport MCV ce va fi publicat în curând. Cooperăm în legătură cu toate capitolele și chestiunile, îndeaproape cu partenerii noștri europeni și Comisia Europeană.

Realitatea TV: Intenționează cancelarul Merkel să vină în România în viitorul apropiat?

HANS LAUK: Germania și România, în calitate de țări partenere în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO, au relații politice apropiate la toate nivelurile guvernamentale. Cancelarul Merkel și președintele Iohannis s-au întâlnit recent la Paris, când ambii au participat la marșul de solidaritate cu victimele atacului terorist din Franța. Bineînțeles, se întâlnesc în mod regulat la Consiliile Europene din Bruxelles. Mai mult, miniștrii noștri de Externe se întâlnesc cel puțin o dată pe lună la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles. Chiar dacă, în viitorul apropiat, o vizită a cancelarului Merkel nu este planificată, Guvernele noastre au contacte regulate și multe oportunități de a-și împărtăși punctele de vedere în cadrul unor întruniri la Bruxelles și în alte părți.

Guvernul german vrea Grecia în zona Euro

Realitatea TV: Întrebarea mea este legată de un articol din "Der Spiegel". Jurnaliștii susțineau că doamna cancelar Merkel va fi de acord cu așa-numitul "Grexit", ieșirea Greciei din zona euro. Vă rog să comentați pe marginea acestei chestiuni.

HANS LAUK: Trebuie să fim foarte clari în legătură cu această chestiune, eu voi fi foarte clar. Guvernul german nu și-a schimbat politica în ceea ce privește integritatea și stabilitatea zonei euro. Orice relatări de presă care susțin altceva nu sunt păreri împărtășite de niciunul dintre membrii Guvernului. Dar nu eu sunt singurul care spune acest lucru. Însăși doamna cancelar a declarat recent, la Londra, pe 7 ianuarie, și o citez:" Guvernul german vrea Grecia să fie și să rămână parte a zonei euro". Grecia și partenerii săi europeni și internaționali au parafat acorduri în acest sens, acorduri care au fost urmate de o considerabilă solidaritate europeană. Ambele părți și-au respectat obligațiile și suntem gata să ne continuăm susținerea pe baza acestei solidarități, de o parte, și în ceea ce privește eforturile grecilor, de partea cealaltă. Guvernul german tratează cu respect eforturile imense și sacrificiile poporului grec, situația se îmbunătățește, în cele din urmă, și nu trebuie ca aceste evoluții pozitive să fie periclitate.

Realitatea TV: Mișcările de extremă dreapta din Germania au organizat ample proteste anti-islam, mii de oameni s-au alăturat. Are Germania un plan pentru a contracara aceste mișcări și, în lumina tragicelor incidente de la Paris, se teme Germania de un scenariu similar?

HANS LAUK: Știm că aceste proteste care au avut loc mai ales la Dresda sunt urmărite îndeaproape în afara granițelor Germaniei, de asemenea și în România, ceea ce este de înțeles. Pentru că, în primul rând, noi, germanii, știm despre responsabilitatea particulară a așa numitelor "capitole întunecate" ale istoriei noastre, știm ce înseamnă acest lucru pentru noi, până în zilele noastre. În al doilea rând, chestiunea legată de modul în care să fie abordate imigrația, islamul, și, în termen mai larg, frica crescândă de o lume în haos, ajunge cu mult în afara granițelor Germaniei. Este o chestiune europeană, dar, în mod clar, din nefericire, nu ocolește Germania. Sunt ușurat când văd că, în orașe din întreaga țară, oamenii demonstrează curaj, participă la marșuri și spun "NU" unor mișcări precum PEGIDA și anti-islam, unor proteste anti-imigranți. Germania este o țară deschisă, care nu ține cont de rasă, religie sau gen. Dar nu suntem indiferenți valorilor noastre europene, pe care le împărtășim în Uniunea Europeană. Nu trebuie să se aleagă între a respinge fundamentalismul și terorismul sau a respinge rasismul și naționalismul. Ambele variante sunt incorecte.

Realitatea TV: Puteți comenta pe marginea situației din Ucraina?

HANS LAUK: Odată cu anexarea Crimeei de către Federația Rusă, violând legea internațională, și destabilizarea Ucrainei de Est, bazele securității și ordinii europene au fost în mod flagrant puse sub semnul întrebării. Împreună cu partenerii săi internaționali, Uniunea Europeană a luat atitudine la unison împotriva acesteia și a impus măsuri restrictive. Rezoluțiile de la summitul NATO din Țara Galilor vor permite NATO să reacționeze mai rapid la noi provocări, inclusiv la așa-numitele amenințări de tip hibrid. Mai mult, măsurile defensive, cu scopul de a-i reasigura pe aliații noștri din Europa Centrală, care pe bună dreptate sunt îngrijorați de această criză, vor fi sporite. În același timp, este clar că securitatea sustenabilă în și pentru Europa poate fi obținută pe termen lung doar lucrând împreună și cu Rusia. De aceea, guvernul german își continuă dialogul cu Rusia și face lobby pentru restabilirea și întărirea abordărilor care țin de cooperarea în ceea ce privește securitatea.

Realitatea TV: Ați menționat cooperarea cu Rusia, cu toate acestea NATO își consolidează flancul estic. Ce părere are Germania despre acest aspect?

HANS LAUK: Ați menționat Ucraina. Germania a acordat mare atenție situației din Ucraina, încă de la început. Atât ministrul de Externe Steinmeier cât și cancelarul Merkel au purtat discuții cu omologii de la Kiev și Moscova. Poziția Germaniei este fermă și clară: încălcarea dreptului internațional de către Rusia și faptul că Rusia a violat integritatea teritorială a Ucrainei nu poate fi acceptată. În cadrul Uniunii Europene, am reacționat în fața acestei provocări, cu o poziție unitară, iar Germania a făcut eforturi pentru a menține această unitate europeană, de asemenea și pe viitor. În mod clar, Rusia simte consecințele acțiunilor ferme ale Rusiei. Asta nu rezolvă însă problema. Germania a subliniat clar că este gata să faciliteze negocieri între Rusia și Ucraina, în strânsă cooperare cu Franța și consultându-ne cu partenerii noștri europeni. Suntem convinși că, în ciuda tututor regreselor, protocolul de la Minsk rămâne baza acțiunilor tuturor. Doar să ne referim la protocolul de la Minsk nu este suficient. Acum sunt necesari următorii pași; o încetare durabilă a focului, progres în ceea ce privește dezangajarea, retragerea armamentului greu și garantarea accesului umanitar.