Locale· 8 min citire

O nouă lovitură pentru Romprest. Primăria Sectorului 1 i-a tăiat robinetul de bani pentru sare de deszăpezire și cere socoteală pentru iarna 2025–2026

Romprest deszapezire

Romprest deszapezire

Publicat22 sept. 2026, 17:20
Actualizat22 sept. 2026, 17:08

Compania Romprest primește o nouă lovitură. Iulian Hatmanu, viceprimar al Sectorului 1, a cerut clarificări privind cantitățile de sare cumpărate și prezentate spre decontare pentru deszăpezire în iarna 2025–2026, în condițiile în care operatorul de salubrizare și-a bătut joc de locuitorii sectorului și a lăsat numeroase străzi îngropate sub nămeți zile la rând. De asemenea, operatorul nu mai are dreptul să cumpere sare pentru iarna viitoare, urmând ca primăria să facă direct achiziția. Reamintim că Romprest a pierdut contractul de salubrizare în sectorul 1 în favoarea firmei Blue Planet, care a prezentat un deviz anual cu peste 70 de milioane de lei mai mic, potrivit datelor oferite de primărie.

Iulian Hatmanu a anunțat marți că în Consiliul Local a fost adoptată revocarea mandatului prin care Romprest putea cumpăra, în numele și pe banii Sectorului 1, materialele antiderapante necesare pentru sezonul rece.

Iulian Hatmanu: 1.640 de tone de sare nu ar putea fi justificate prin documentele prezentate

Potrivit datelor prezentate public de Iulian Hatmanu, în iarna 2025–2026 Sectorul 1 a cumpărat 5.030 de tone de sare, în valoare totală de 2.343.328 de lei. La această cantitate s-ar fi adăugat alte 627 de tone rămase din sezonul rece anterior, ceea ce ar fi dus stocul total la 5.657 de tone.

Viceprimarul susține că Romprest a raportat consumarea întregii cantități, însă afirmă că documentele puse la dispoziția administrației nu ar justifica integral consumul.

„Romprest reclamă că a folosit întreaga cantitate. Numai că documentele puse la dispoziție pentru justificarea consumurilor spun o poveste diferită: 1.640 de tone, în valoare de peste 750.000 de lei, nu pot fi justificate pe baza documentelor prezentate”, după cum a expllicat edilul intr-o postare pe Facebook.

Hatmanu susține că documentele au fost transmise cu șase luni întârziere

Iulian Hatmanu afirmă că documentele necesare pentru validarea consumurilor din sezonul de iarnă 2025–2026 ar fi fost transmise de Romprest pe 21 septembrie, inclusiv în cazul cantităților raportate ca fiind utilizate în luna februarie. Potrivit politicianului, aceste documente ar fi trebuit prezentate mult mai devreme, iar compararea lor cu datele comunicate în timpul comandamentelor de iarnă din decembrie 2025 și ianuarie 2026 ar fi scos la iveală diferențe.

„Iar când au fost comparate comunicările făcute în timpul comandamentelor de iarnă din decembrie 2025 și ianuarie 2026 cu datele oficiale transmise ulterior, au apărut discrepanțe majore”, a susținut Hatmanu.

El a ridicat public și problema cantității despre care afirmă că nu poate fi justificată prin documentele prezentate: „Deci unde sunt cele 1.640 de tone de sare? Pentru că vorbim despre material cumpărat din bani publici. Iar când vorbim despre peste 750.000 de lei, explicațiile nu pot veni la șapte luni distanță și nici nu pot rămâne în aer.”

Romprest nu mai are mandat pentru achiziția materialelor antiderapante, spune viceprimarul

În urma deciziei Consiliului Local, Romprest nu va mai putea cumpăra în numele Sectorului 1 materialele antiderapante necesare pentru iernile următoare. Propunerea a fost pusă în discuție încă de la începutul lunii septembrie, în contextul în care administrația locală urmărea să preia direct achiziția materialelor pentru deszăpezire. Viceprimarul susține că decizia urmărește un control mai strict asupra cheltuirii banilor publici și asupra cantităților de materiale achiziționate și consumate.

„Astăzi, Sectorul 1 a făcut un pas clar: Romprest nu mai are mandatul de a cumpăra, în numele Sectorului 1, materialele antiderapante pentru iernile următoare”, a transmis Iulian Hatmanu.

Disputa privind contractul și relația dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest s-a desfășurat pe mai multe planuri în ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește serviciile de salubrizare și deszăpezire.

Sectorul 1 va cumpăra direct sarea, fără intermediere, pentru iarna 2026–2027

Ca urmare a acestor neconcordanțe, Consiliul Local al Sectorului 1 a decis marți retragerea mandatului prin care Romprest putea achiziționa, în numele și pe banii instituției, materialele antiderapante pentru iernile următoare. Pentru sezonul rece 2026–2027, Primăria Sectorului 1, în calitate de autoritate contractantă, va achiziționa direct materialele, fără intermedierea operatorului de salubritate, și va asigura atât derularea contractelor de furnizare, cât și monitorizarea stocurilor și a consumurilor.

Trebuie amintit că, pentru sezonul rece anterior celui vizat acum, Primăria Sectorului 1 nu a reușit să finalizeze verificarea consumului unei cantități de aproximativ 4.000 de tone de sare, în valoare de circa 1,8 milioane de lei, tot din cauza faptului că operatorul nu a transmis toate documentele justificative solicitate.

„Astăzi, Sectorul 1 a făcut un pas clar: Romprest nu mai are mandatul de a cumpăra, în numele Sectorului 1, materialele antiderapante pentru iernile următoare. După ani în care astfel de lucruri au fost tratate ca și cum administrația trebuie doar să plătească și să închidă ochii, schimbăm regula: banii sunt ai Sectorului 1, materialele sunt plătite de Sectorul 1, iar fiecare tonă trebuie să poată fi explicată”, a transmis viceprimarul Iulian Hatmanu, într-o postare pe rețelele sociale.

Un istoric tensionat: amendă, contract reziliat și procese pierdute pe bandă rulantă

Controversa privind sarea neexplicată se adaugă unui șir mai lung de tensiuni între Primăria Sectorului 1 și fostul operator de salubritate. În februarie 2025, Romprest a primit o amendă de jumătate de milion de lei, după o intervenție considerată ineficientă la deszăpezire. Un an mai târziu, un nou episod de gestionare defectuoasă a zăpezii — pe fondul căruia viceprimarul Hatmanu a acuzat compania de un „management dezastruos”, susținând că operatorul ar fi refuzat suplimentarea intervențiilor cu sare și utilaje cerută de administrație, ceea ce ar fi dus la blocarea mai multor străzi și bulevarde din sector — a determinat Consiliul Local să decidă rezilierea anticipată a contractului.

În aceeași perioadă, imaginile din teren au arătat, potrivit relatărilor, o curățenie neobișnuit de rapidă în fața locuinței șefului Romprest, în timp ce restul sectorului rămăsese blocat de nămeți.

Sectorul 1, blocat de zăpadă, cu o singură excepție: Curățenie „suspect de rapidă” în fața locuinței de lux a șefului Romprest

O nouă bătaie de joc marca Romprest. După ce au lăsat Sectorul 1 îngropat sub nămeți, acum echipele companiei au aruncat zăpada

Romprest, bataie de joc la deszapezire

Romprest a contestat decizia în instanță, dar a pierdut o serie de procese menite să îi mențină contractele: Tribunalul București a respins cererea companiei de a bloca decizia de încetare a contractului din Sectorul 1, a respins și tentativa acesteia de a păstra contractul de salubrizare din Râmnicu Vâlcea, iar instanța a menținut și decizia Sectorului 1 privind garanția de bună execuție.

De la 1 iulie 2026, salubrizarea Sectorului 1 este asigurată, în perioada de tranziție, de compania Blue Planet, cu un contract în valoare de 95,5 milioane de lei pentru 12 luni — față de 168 de milioane de lei cât ar fi costat aceeași perioadă contractul cu Romprest, potrivit calculelor prezentate de administrația locală.

Romprest, istoric de prejudicii de sute de milioane de lei

Dincolo de scandalul recent privind cele 1.640 de tone de sare nejustificate din Sectorul 1, compania Romprest se confruntă, de ani buni, cu un șir de anchete penale, controale ale instituțiilor statului și procese pierdute în instanță. Numele companiei apare în dosare ale DNA și DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat, angajări fictive, tranzacții fictive și delapidare, în timp ce rapoarte oficiale ale Curții de Conturi vorbesc despre prejudicii de sute de milioane de lei aduse bugetului Sectorului 1.

Dosarul DNA: grup infracțional organizat, angajări fictive și „conturi fictive”

Din vara anului 2025, reprezentanți ai conducerii Romprest au fost chemați repetat la audieri la DNA, într-un dosar amplu de corupție. Printre cei audiați s-au numărat Răzvan Duca Ghenoiu, membru în Consiliul de Administrație al companiei, avocatul Iancu Toader, care reprezintă Romprest în majoritatea litigiilor, precum și vicepreședintele companiei, Bogdan Adimi. Potrivit surselor citate de Realitatea Plus, ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat, angajări fictive, contracte în fals și delapidarea companiei Romprest cu sute de mii de euro, bani despre care procurorii susțin că ar fi ajuns către firme-paravan și conturi fictive.

În decembrie 2025, ancheta a intrat într-o etapă nouă: la sediul DIICOT au fost audiați membri ai familiei lui Bogdan Adimi, într-un dosar descris ca vizând, pe lângă cele de mai sus, spălare de bani.

Audieri-maraton la DNA, în dosarul mafiei gunoaielor de la Romprest. Procurorii anchetează manevrele ilegale din companie VIDEO

Audieri-maraton la DNA, în dosarul mafiei gunoaielor de la Romprest. După audieri, avocatul Iancu Toader a ocolit întrebările -

Raport oficial: prejudiciu de peste 200 de milioane de lei în contractul cu Sectorul 1

Un raport realizat de mai multe instituții de control ale statului — inclusiv Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și DIICOT — a scos la iveală nereguli grave în contractul de salubrizare derulat de Romprest cu Primăria Sectorului 1, pentru perioada 2016–2022. Potrivit verificărilor, operatorul ar fi practicat tarife supraevaluate, majorând cu 50% tariful de salubritate, ceea ce ar fi provocat o pagubă estimată la 167 de milioane de lei în bugetul local. La aceasta s-au adăugat servicii necontractuale, dar plătite oricum de Primărie, ceea ce ar ridica prejudiciul total la peste 243 de milioane de lei — bani proveniți, în ultimă instanță, din taxele și impozitele locuitorilor sectorului.

Controversele nu sunt noi

Compania a fost implicată și într-un dosar mai vechi, instrumentat de DIICOT Ploiești, privind un grup infracțional coordonat de fostul om de afaceri Florian Walter (decedat între timp), acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani prin achiziții fictive facturate de firme-fantomă, în perioada 2012–2014. Tribunalul Prahova a pronunțat, în 2020, condamnări de până la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar Romprest a fost obligată la plata unui prejudiciu de aproape 20 de milioane de lei.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Locale