Penny Sartori povestește cazul unui pacient care a intrat în moarte clinică timp de trei ore și care a avut în această perioadă o experiență care i-a schimbat viața pentru totdeauna, scrie Daily Mail.
"Prima lui senzație, mi-a povestit mai târziu, a fost că a început să plutească spre tavan. S-a uitat la pat și și-a văzut acolo trupul. Avea o senzație de calm și de liniște și nu simțea nicio urmă de durere", povestește asistenta medicală.
Bărbatul a povestit apoi că a intrat într-o cameră roz, în care se afla tatăl său și cu care a comunicat telepatic. La un moment dat, a simțit că ceva îi atingea trupul și a ajuns din nou în tavan, de unde a putut vedea cât se poate de clar eforturile pe care medicii le făceau pentru a-l ține în viață. Ulterior, a descris cu exactitate procedurile medicilor, care au avut loc în timp ce se afla în morte clinică. La un moment dat, a auzit o voce care i-a spus că trebuia să se întoarcă. N-a vrut să facă asta, dar n-a avut încotro.
"Dacă asta înseamnă să mori, e minunat", a povestit pacientul. După această experiență, viața i s-a schimbat în două moduri. În primul rând, i-a înlăturat frica de moarte. În al doilea rând, el a început să-și miște mâna dreaptă care îi fusese paralizată de la naștere. Acest lucru nici n-ar fi fost posibil din punct de vedere fiziologic, pentru că tendoanele îi fuseseră afectate puternic. Știința nu poate explica incredibilul fenomen.
Penny Sartori prezintă în cartea ei zeci de cazuri precum cel al lui Tom și susține că a ajuns să creadă cu toată ființa ei că experiențele de moarte clinică reprezintă o dovadă pentru faptul că există viață după moarte. Preocupată de acest subiect, ea a obținut și un doctorat pe tema experiențelor de viață după moarte.
Experiențele de moarte clinică au anumite lucruri în comun: călătoria printr-un tunel spre un punct luminos, întâlnirea cu rude decedate sau experiențele extracorporale. Experiența pare "mai reală decât realitatea", iar conceptul de timp dispare complet.
Teoriile științifice, demontate
Cea mai răspândită teorie este că experienețe de viață după moarte sunt o particularitate generată de creierul aflat pe moarte, însă Penny Sartori respinge această teorie. Pe măsură ce nivelul de oxigen din sânge scade, creierul devine mai dezorientat și dezorganizat. Drept urmare, când își recapătă cunoștința, pacienții sunt năuciți și tulburați, situație diferită de ce a a persoanelor care trec prin experiențe de viață după moarte.
În plus, dacă aceste experiențe sunt cauzate de lipsa oxiegenului, atunci toți pacienții care suferă un infarct ar trebui să le aibă.
